206 presupuşi lucrători sau colaboratori ai fostei Securităţi au fost chemaţi în instanţă în 2012

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a trimis anul trecut în instanţă 206 dosare ale unor persoane suspectate că ar fi fost lucrători sau colaboratori ai Securităţii, printre acestea numărându-se regizorul Alexa Visarion, fostul director al Operei Naţionale Bucureşti Dorel Popescu şi peste 50 de deţinători ai titlului de revoluţionar.

Dintre cele 206 noi acţiuni în constatare iniţiate anul trecut, 112 privesc calitatea de lucrător şi 94 pe cea de calitatea de colaborator al fostei Securităţi.

În 75 de cazuri, CNSAS a câştigat pe fond, însă unele dintre persoanele cercetate au făcut recurs, iar în 13 dosare a pierdut pe fond, instituţia formulând recurs. Restul proceselor sunt în curs de soluţionare.

Aproximativ 100 dintre persoanele ale căror cazuri au ajuns în instanţă au fost verificate în urma exercităţii dreptului de acces la propriul dosar întocmit de fosta Securitate.

Peste 50 de persoane dintre cele ale căror cazuri au fost transmis în instanţă au fost verificate în calitate de deţinători ai titlului de revoluţionar, 17 ca membri ai consiliului local, iar şase în calitate de primari sau viceprimari.

După ce le-a fost constatată de CNSAS calitatea de colaboratori, au ajuns în instanţă anul trecut Imre Sallai (verificat ca viceprimar la Sărmaşu, judeţul Mureş, candidat la alegerile parlamentare), Petre Sterpu (viceprimar la Stoieneşti, judeţul Giurgiu), Constantin Stoica (primar la Colibaşi, judeţul Giurgiu), Constantin Stoican (primar la Balta, judeţul Mehedinţi), Ion Şerban (primar în Livezile, judeţul Mehedinţi) şi Adrian Macuc (viceprimar la Dimăcheni, judeţul Botoşani), în al cărui caz CNSAS a pierdut procesul pe fond, formulând recurs.

Printre persoanele verificate în alte calităţi se numără Alexa Visarion (verificat în calitate de preşedinte fondator al Asociaţiei Culturale Diallog), Dorel Badea Popescu (verificat în calitate de director la Opera Naţională Bucureşti), Viorica Crişan (în calitate director la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei), Mircea Borcilă (şef de catedră la Facultatea de Litere, Universitatea Babeş-Bolyai), Ion Stancu, (prodecan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă, Universitatea Piteşti), în cazul cărora a fost invocată tot calitatea de colaborator.

Alte cazuri ajunse în instanţă în 2012, tot sub suspiciunea de colaborare cu fosta Securitate, au fost cele ale unor persoane verificate în diverse funcţii cum ar fi: Constantin Cleciu (director, Agenţia pentru Dezvoltare Durabilă a Zonelor Industriale, Ministerul Economiei şi Comerţului), Iuliu Szep (director general, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional), Claudiu Ioan Cărpineanu (inspector şef adjunct, Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj), Corneliu Râclea (director executiv, Agenţia pentru Protecţia Mediului, judeţul Vaslui) al cărui caz a şi fost câştigat de CNSAS pe fond, formulându-se recurs.

Foşti deţinuţi politici şi magistraţi, trimişi în instanţă anul trecut 

Membri ai Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România au făcut, de asemenea, obiectul cercetărilor, anul trecut fiind trimise în instanţă cazurile lui Vasile Brânzan (preşedintele Filialei Gorj), Ion Gândacu, (membru fondator al Filialei Mehedinţi), şi Petru Orban (vicepreşedinte al Filialei Harghita).

Magistraţii în cazul cărora a fost invocată calitatea de colaborator al fostei Securităţi au fost Iulian Preda (procuror la Parchetul Judecătoriei Târgovişte) şi Aglaia Cobuz (judecătoare la Judecătoria Oneşti) în cazul căreia CNSAS a pierdut procesul pe fond, formulând recurs. Pentru judecătoarea Zinica Trandafirescu, de la Tribunalul Prahova, s-a constatat de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii calitatea de lucrător al Securităţii, procesul fiind în curs de soluţionare.

În anul 2012, CNSAS a comunicat în scris numele a 858 de informatori, deconspiraţi la cererea persoanelor care şi-au consultat propriul dosar. Direcţia de specialitate a emis 156 de note de constatare pe numele unor foşti ofiţeri de Securitate, Consiliul solicitând ulterior Curţii de Apel Bucureşti, prin 112 acţiuni individuale, recunoaşterea încălcării drepturilor fundamentale ale omului şi drepturilor civile, la cererea persoanelor care şi-au consultat propriul dosar.

Anul trecut, fiind an electoral, au avut prioritate verificările prilejuite de alegerile locale şi cele privind candidaţii la alegerile generale, se mai arată în raport.

Peste 6.400 de candidaţi la alegerilor locale, cercetaţi

Astfel, CNSAS a demarat procedurile pentru 6.423 de persoane care au candidat la alegerile locale şi au completat declaraţii privind relaţia cu Securitatea, solicitându-se date de la birourile electorale şi de la foştii deţinători de arhivă, după caz. În privinţa alegerilor pentru Parlament, s-au făcut verificările primare pentru 2.362 de persoane aflate pe listele definitive de candidaţi.

Anul trecut, procedurile de verificare din oficiu şi la cerere s-au finalizat pentru 8.413 persoane. Dintre acestea, în urma consultării evidenţelor CNSAS şi ale foştilor deţinători, un număr de 7.796 de persoane nu au fost identificate ca titulare ale unui dosar creat de fosta Securitate. 

Pentru alte 617 persoane, deţinătoare de funcţii sau demnităţi publice, s-au identificat dosare sau documente, pe numele lor fiind întocmite note de constatare individuale, pentru care s-au studiat 3.698 de dosare, dintre care 695 de dosare de titular, 488 de dosare ale unor terţe persoane şi alte 2.515 dosare pentru extinderea verificărilor în fondul arhivistic al CNSAS. Aceste cifre arată că, pentru fiecare persoană pe numele căreia s-a emis o notă de constatare, s-au studiat în medie şase dosare create de fosta Securitate.

Cele 617 note de constatare emise în 2012 reprezintă o creştere cu 30% faţă de bilanţul acestei activităţi în anul anterior, când s-au emis 474 documente similare. În cazul celor 7.796 de persoane fără dosar, verificate în bazele de date, creşterea este de 153%, faţă de 3.082 de persoane verificate în 2011 în aceeaşi categorie.

În 2012 s-au înregistrat la CNSAS 4.077 de vizite, în sălile de lectură, din partea celor interesaţi să studieze dosarele fostei Securităţi în forma lor originală şi autentică. Dintre acestea, 1.887 de prezenţe la sala de lectură au fost pentru studierea documentelor de către titulari sau moştenitorii legali.

Cercetătorii acreditaţi au accesat informaţiile cu valoare ştiinţifică din arhiva Consiliului în alte 2.190 de şedinţe de vizionare. Ca urmare, peste 18.000 de volume au fost accesate anul trecut, dintre care 6.454 de volume au stat la dispoziţia persoanelor care şi-au consultat propriul dosar, alte 11.751 de volume fiind studiate de cercetătorii acreditaţi.

Între cei care în 2012 au studiat documente din arhiva Consiliului, 1.117 au fost utilizatori noi (951 titulari sau moştenitori legali ai acestora şi 166 cercetători nou acreditaţi).