Un caz de malpraxis al Casei Regale

Citeam stupefiat ieri pe un portal de ştiri: „Sorin Oprescu a fost decorat de către Principesa Margareta cu Ordinul României în grad de Ofiţer pentru, atenţie!: bunele practici în dezvoltarea urbană a Capitalei" a celui care, după Ceauşescu, a dărâmat ilegal cele mai multe clădiri de patrimoniu din Bucureşti, printre care şi Restaurantul Regal „Flora" de pe bulevardul Kiseleff 3.

Există sentinţa definitivă prin care se constată ilegaliatea, dar nu există niciun responsabil în ordine penală sau civilă. Este una dintre cele mai politicianiste acte ale Casei Regale de când mă ştiu eu... cu Prinţul Duda. 

Casa Regală a început de ceva timp o frenezie a pavoazarilor şi racolărilor de personalităţi parcă încercând să-l concureze pe cel mai mare inflaţionist al decoraţiilor de partid şi de stat - Traian Băsescu - filoantonescianul cu „lambrinouri" la reverul de duşman oficial al Casei Regale, cel care a decorat şi implantat până în plaselele Statului Român, serviciile de informaţii. 

Casa Regală a început de ceva timp o frenezie a pavoazarilor şi a racolărilor de personalităţi parcă încercând să-l concureze pe cel mai mare inflaţionist al decoraţiilor de partid şi de stat - Traian Băsescu.

În fapt, Sorin Oprescu, în opinia mea şi a societăţii civile militantiste, şi, dacă ţin cont de declaraţiile şi protestele emanate şi în cea a Ordinului Arhitecţilor din Bucureşti, este nu numai un mare inamic al patrimoniului dar este şi cel mai slab şi toxic primar al Bucureştilor de la C.Halaicu şi V. Lis încoace.

Doctorul căruia nu-i pasă de noxele depăşite de zeci de ori din plămânii bucureştenilor merită cu prisosinţă un singur atribut din alocuţiunea din titulatura Ordinului: Ofiţer! O dată pe linie paternă cu Securitatea (tatăl lui Oprescu - general) şi a doua oară, pe linie „fraternă”, cu actualele servicii secrete, marea sa protecţie în faţa DNA-ului, OPC-ului, Gărzii de Mediu, Curţii de Conturi, Poliţiei Economice, Veterinară sau de Moravuri şi, ultima pe lista, în faţa Procuraturii.

Până şi mardeiaşul Suprem al Ţării, tace mâlc şi cu tâlc ticăloşit în ceea ce-l priveşte, iar pentru celălalt preşedinte comunist, Ion Iliescu, „doctor Haos” a fost şi este ca şi copilul său.

De fapt, copilul teribil al Securităţii Naţionale care a strigat ieri la primirea decoraţiei „Servesc Patria!" este, la această oră, cel mai protejat om din România!

Iar în eşecul ăsta de proporţii în care trăim, omul se vede - nu-i aşa, de ce nu, pentru că şi alţii au putut - PREŞEDINTE! 

Se ştie că pentru Palatul Cotroceni, mulţi republicani ar face orice, însă, nu mi-am închipuit, monarhist fiind, că Palatul Elisabeta poate deveni agent electoral al unui băiat de băiat de sistem numai pentru că a aprobat şi finanţat în fapt bustul Regelui Mihai din Piaţeta Regelui, de pe acelaşi bulevard Kisseleff, dar şi cele mai scumpe panseluţe din lume, în valoare de 80 de milioane de euro pe an sau borduri şi trotuare de 480 de milioane de euro într-un mandat în care Bucureştiul este o Capitală din ce în ce mai insuportabilă. Şi care delirează şi debitează minciuni în toate emisiunile în care este spălat cu var stins: de la Ciutacu la Eugenia Vodă. 

Trist şi greţos ca orice demagogie a unei mari speranţe, dar nu pot să nu spun aceste lucruri pentru că adevărul nu ţine cont de niciun palat.

Am priceput şi acceptat, în ordine antropologică, de ce l-au votat bucureştenii de două ori la Primărie cu creierul spălat de protecţia media şi după clişeul ţăranului snob, că-i „dom` doctor”, şi, nu-i aşa, băiat popular, de gaşcă, băiat cu campanie „antisistem”, fugit din raiul răilor de la psd - ce ironie sinistră - azi e candidatul neoficial al lor la „tron”!

Consider, însă, că nu este nici măcar acceptabil ca reprezentanţii Coroanei şi ai Majestăţii Sale, Regele Mihai I de România, cel care spunea în Parlamentul României atât de frumos la împlinirea vârstei de 90 de ani: 

„A sosit momentul, după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet şi definitiv de năravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agăţarea de putere şi bunul plac nu au ce căuta în instituţiile româneşti ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989”- să poată credita pe unul dintre cei care nu numai că i-au ţinut uşa Ţării închisă în anii `90 (Iliescu a recunoscut cel puţin tâmpenia istorică a atitudinii sale), dar pe unul care se regăseşte calchiat în descrierea de mai sus.

Dincolo de faptul că este o adevărată afacere între ofiţeri (Prinţul consort fiind şi el un mic-mare general) într-un stat captiv serviciilor secrete, cred că această decoraţie nu i-a fost acordată de fapt de către Majestatea Sa, Regele Mihai I de România, care stă alături de Regina Ana într-un spital din Elveţia, ci este rodul unei grabe al celor care fac politica internă a Casei Regale, care umblă cu trusa de scule şi fac un bricolaj contracronometru pentru reinstalare, dar care devin foarte periculoşi pentru cauza Monarhiei şi pentru prestanţa postdecembristă, azi la cote fără precedent, a Majestăţii Sale...