Operaţia şi bancnota. Cum arată topul şpăgilor din spitalele bucureştene, dar şi care sunt soluţiile date de specialişti
0Pacienţii scot sume importante din buzunar atunci când au nevoie de operaţii în sistemul sanitar de stat, deşi mulţi dintre ei plătesc şi asigurări de sănătate. Doctorului Cornea de la Maternitatea Bucur i-a fost grăbită pensionarea din fruntea instituţiei, sistemul ciubucului însă nu va dispărea.
Mircea Conea, medic primar ginecolog la Maternitatea Bucur, instituţie sanitară aflată în subordinea Spitalului "Sfântul Ioan", a fost prins de poliţişti în flagrant joi-seară, luând mită 700 de lei de la soţul unei paciente căreia urma să-i facă cezariană.
Medicul în cauză refuzase anterior suma de 300 de lei oferită de soţul pacientei, pe motiv că este prea mică. Supărat, soţul l-a denunţat pe medic prin intermediul liniei gratuite Telverde anticorupţie 0800.806.806, potrivit Parchetului Capitalei. Medicul este acum cercetat în libertate.
În urma scandalului de luare de mită, Consiliul de administraţie al spitalului a decis urgentarea dosarului de pensionare al doctorului Mircea Conea şi schimbarea conducerii unităţii. "Am luat aceste decizii în urma incidentului în care a fost implicat medicul Conea, dar şi ca urmare a reacţiilor personalului medical care a pus afişe pe pereţi potrivit cărora oamenii care nu respectă personalul medical, nu au ce căuta în spital, făcând abstracţie de gestul deloc profesional al colegului lor doctorul Conea", a precizat profesorul Alexandru Ciocâlteu, directorul Spitalului "Sfântul Ioan".
Şpaga, "boală" fără leac
Condiţionarea actului medical de primirea şpăgii este o practică respinsă atât de reprezentanţii medicilor, cât şi pacienţilor. Potrivit lui Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România, doctorii care nu-şi fac meseria decât dacă primesc mită, nu au ce căuta în spital. "În ultimii patru ani nu am fost informat de vreo condamnare definitivă care să dovedească că vreun medic a conditionat un act medical", a declarat Astărăstoae.
Cât priveşte mita ca atare, aceasta este o "boală a sistemului" căreia nimeni nu i-a găsit antidotul. Una dintre cauze ar fi salariul mic primit de medici. Mult hulita şpagă este greu de refuzat când ai salariul de 1.000 de lei pe lună. Mărirea salariilor din sistem ar fi una dintre soluţii, dar şi exemplul occidental ar putea fi o variantă.
„Modificarea sistemului public după modelul occidental din Franţa sau Germania, în aşa fel încât pacienţii spitalelor publice să aibă varianta paralelă a unui act medical plătit cu chitanţă, ca în sistemul privat. Medicii ar avea venituri mai mari, iar pacienţii ar putea avea acces la medicii pe care îi preferă", a adăugat şeful breslei medicale.
Cezar Irimia, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice, acceptă şpaga în semn de mulţumire, dar respinge condiţionarea actului medical de primirea ei: „O parte din medici primesc cadouri în semn de apreciere după operaţie. Încă mai există compasiune pentru oameni. Au rămas câţiva de care depindem, dar asta nu înseamnă că nu ar trebui să luăm act de cazurile în care actul medical este condiţionat în vreun fel de medic." Pe lângă creşterea salariilor, o soluţie oferită de acesta ar fi şi reacţia imediată a pacienţilor atunci când consemnează un caz.
Ciubucul, un obicei introdus "pe furiş" de comunişti
Dan Pereţianu preşedintele Camerei Federative a Medicilor din România spune că problema ciubucului porneşte de la începuturile comunismului în România: „Atunci când strategia URSS-ului, deci vorbim de sfârştiul anilor 40, a fost de reducere a salariilor medicilor şi profesorilor, în aşa fel încât aceştia să poată fi controlaţi. Oamenii au început să ofere cadouri de diverse feluri, iar integritatea medicilor a fost la îndemâna celor care, dacă era nevoie, le-ar fi putut înscena flagranturi pentru a-i reduce la tăcere".
Acesta dă exemplul salariului pe care îl au medicii din ţări ca Franţa sau Anglia. „Un medic debutant trebuie să aibă un salariu de circa 2-3 ori salariul mediu, adaptat bineînţeles la economia ţării respective. Iar unul cu o experienţă vastă, un profesor universitar să spunem, ajunge la până la de 20 de ori salariul mediu pe economie. Până când salariile medicilor din România nu se va învârti în jurul acestor sume, ciubucul nu va fi scos din sistem". Pereţianu crede că soluţia nu stă în introducerea coplatei. „este un sistem de reglare a fluxului de pacienţi şi nu a ciubucului, nu cred că va rezolva problema ciubucului în România", a adăugat el.
Potrivit unui studiu realizat în 2011, aproape 50% din bucureştenii care au ajuns în spital au declarat că au dat mită pentru a beneficia de un tratament mai bun şi de o atenţie sporită din partea personalului medical.
Conform aceleiaşi surse, şpaga medie plătită de pacienţi în spitalele bucureştene echivalând cu 200 de euro. Nivelul şpăgii depinde de spital şi de complexitatea intervenţiei medicale.
Şpaga pentru operaţii în spitalele de stat din Capitală (preţuri aproximative)
Tipul operaţiei Unitatea sanitară Lei medic Lei anestezist
Neurochirurgie Spitalul Bagdasar-Arseni 1.700 400
Cancer la plămâni Spitalul Militar 900 400
Cezariană Maternitatea Bucur 700
Apendicită Sfântul Pantelimon 500 200
Laparoscopie vezică biliară Universitar 500 200
Hidrocefalie Spitalul Obregia 200
În ceea ce priveşte procentajul pacienţilor care dau cadouri, acesta ar fi în jur de 80%. Potrivit preşedintelui Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu, pacienţii nu reclamă oferirea de cadouri pentru că de regulă le oferă în semn de recunoştinţă atunci când sunt mulţumiţi de calitatea actului medical.
"Putem aprecia că peste 80% din pacienţi dau cadouri medicilor şi asistentelor medicale. Cel mai frecventat domeniu în care se dau bani medicilor sau personalului medical este cel chirurgical, în secţiile de chirurgie, iar domeniile în care se oferă cel mai puţin sunt cele din ambulatoriu, adică în medicina de familie şi în ambulatoriul clinic de specialitate", explică Barbu.
Fiecare operaţie are tariful ei, ce ţine de renumele medicului, de prestaţia medicală a întregii echipe, cât şi de tipul de operaţie. Una din problemele importante ale acestui "sistem de mulţumire" este şi faptul că, cu toate că există un sistem public care plăteşte salarile medicilor, toate operaţiile au un tarif exact, bine cunoscut şi aplicat cu consecvenţă.
Potrivit preşedintelui Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, fiecare tip de operaţie are preţul ei, dar există şi preţuri cunoscute între pacienţi chiar şi pentru secţiile nechirurgicale, unde se practică sume cuprinse între 50 şi 300 lei.
"În cazul chirurgiei cardiace, toracice, neurochirurgiei şi chirurgiei abdominale complexe, sumele sunt cuprinse între 500 şi 2.500 lei. În chirurgia abdominală mai puţin complexă, dar şi cea ortopedică, sumele variază între 300 şi 1.000 lei. În alte intervenţii chirurgicale (vasculare, estetice minore, apendicite, ortopedice minore etc) se practică sume cuprinse între 200 şi 500 lei. În obstetrică şi ginecologie se practică sume cuprinse între 100 şi 500 pentru naşteri normale. Uneori, în funcţie de situaţia materială a pacientelor, se ating sume de până la 1.000 lei. În cazul naşterilor prin cezariană se practică sume cuprinse între 500 şi 1.000 lei", a detaliat Barbu.
Acesta consideră că fenomenul este unul de masă, cunoscut, promovat şi practicat de marea majoritate a pacienţilor. Această practică are rădăcini adânci în timp, iar sociologii spun că este un fenomen care ţine de educaţie, cultură şi tradiţie în zona noastră geografică.
Urmăreşte-ne şi pe FACEBOOK ca să fii la curent cu tot ce mişcă în Bucureşti
Se încarcă comentariile...
