Cum au petrecut primul Revelion în libertate Ion Iliescu, Jean Ciochină şi Dan Falcan

Sfârşitul anului 1989 a însemnat, înainte de toate, incertitudine. Decenii de nemulţumire, dar şi de stabilitate socială au fost curmaţi printr-o dublă executare şi o revoluţie de doar câteva zile. adevarul.ro vă prezintă imaginea primului Revelion în libertate, aşa cum l-au trăit trei oameni cu perspective diferite: revoluţionarul Jean Ciochină, noul lider al ţării Ion Iliescu şi istoricul Dan Falcan.

Trecerea dintre ani, în 1989: Nicolae şi Elena Ceauşescu fuseseră condamnaţi într-un proces controversat şi omorâţi în prima zi de Crăciun, ţara vibra a haos, iar oamenii se zbăteau între bucurie şi frică. Însă, nu pentru toţi 31 decembrie a fost la fel. În timp ce în culise se „turna” fundaţia noii democraţii româneşti - reprezentată de primele alegeri libere din 1990 - la televizor, informaţia – verificată sau nu – se revărsa în sufletele românilor însetaţi de nou. 

„Eram după un divorţ, îmi pierdusem copilul, mama era bolnavă în spital. Pe lângă toată ura pe care o aveam pentru regim, eu am ieşit în stradă pentru că nu aveam ce pierde. Am ocupat radioul şi l-am apărat, apoi am fost arestat de armată pe 26 decembrie noaptea. Au vrut să ocupe ei radioul şi să anunţe că armata a ocupat radioul pe 27 dimineaţa. La ora 14:00 am fost eliberat, însă fără scuze, fără nimic, doar au cerut să vină de la întreprindere un angajat şi să-mi dea actele când ajung în biroul directoarei. După acest lucru am fost rechemat de cei care erau la radio“, retrăieşte zilele lunii decembrie unul dintre revoluţionarii care au ocupat Radioul, Jean Ciochină. 

Pentru Jean Ciochină, care avea 37 de ani la Revoluţie, trecerea din 1989 în 1990 a fost un moment ciudat, interesant, dar oricum un moment ce se clădea pe un fond de bucurie. „Toţi ne-am bucurat, oricât de nedumeriţi eram. Ulterior am înţeles şi cacealmaua. Noi am dat libertatea şi pe urmă ea a fost furată de linia a doua şi linia a treia din Partidul Comunist Român. La mine la bloc, lumea era înfricoşată de toată propaganda aia de diversiune la televiziune, care spunea să facă de pază la fiecare bloc şi la fiecare scară”, povesteşte Ciochină. 

„Am păzit scara blocului până aproape de 12 noaptea”

Oamenii erau într-adevăr înfricoşaţi. Revoluţionarul îşi aduce aminte că mulţi bucureşteni au stat de pază toată noape, el fiind unul dintre ei: „se crease imaginea că Bucureştiul este plin de oameni care au chef să răstoarne noua putere, tocmai pentru a ne ţine în priză şi pentru a nu realiza că Revoluţia fusese furată. În perioada Revelionului, ca să arăt oamenilor de acolo că eu îmi iubesc românii, m-am angajat şi am stat de pază de la ora 21:00 până la ora 24:00 fără câteva minute, pe urmă am urcat la vecinii mei din bloc. Stăteam câte trei ore, după mine a venit un alt vecin şi tot aşa. Se făcea pază până la şapte dimineaţa”.

„În acea noapte, toată lumea era fericită, în afară de cei care îşi plângeau morţii”

Starea de fapt era o reală bucurie. Comunismul în forma ceauşistă căzuse. „Toţi spuneau că o s-o ducă mult mai bine, că o să mănânce mai bine, că o să aibă căldură. Era primul Revelion în care oamenii vorbeau cu drag gândindu-se că pot pleca în străinătate. Era un sentiment de eliberare chiar din acea închisoare numită România. Practic, pentru toată ţara, ieşirile în străinătate erau minuni. În acea noapte toată lumea era fericită, în afară de cei care îşi plângeau morţii.

„Televizorul era mult mai liber. Scăpasem de mesajul lui Ceauşescu”

Şi istoricul Dan Falcan îşi aduce aminte de acel sentiment de libertate, de bucurie, de aer uşurat, de căderea unei cenzuri care sufoca românii. Istoricul a reţinut însă un anumit lucru în mod deosebit: fluxul uriaş de informaţie televizată. „Eram acasă de Revelion. Perioada era încă destul de tulbure, împuşcăturile încetaseră. O oarecare frică exista încă în oameni. Ştiu că televizorul era mult mai liber, scăpasem de mesajul lui Ceauşescu. Era senzaţia că totuşi s-a schimbat ceva, oamenii respirau uşuraţi. Toţi priveam cu încredere şi speranţă. Acum scăpasem de Ceauşescu, scăpasem de comunism, deşi nu ştiam foarte clar, pentru că venise Iliescu”, îşi aduce aminte istoricul. 

Falcan îşi aduce aminte că la televizor, de unde oamenii nu primeau decât materiale propagandistice în majoritatea programului de trei ore pe zi, acum tot felul de personalităţi luau cuvântul. Era perioada în care deja începuseră să se formeze nişte grupuri de iniţiativă, în atmosferă era o senzaţia că totul este nou.

„În perioada respectivă, se formaseră deja primele partide, ţărăniştii şi liberalii. Pe mine ca istoric mă mirau: PNŢ-ul lui Maniu să fie reînfiinţat, regele vrea să revină în ţară, pentru mine astea erau nişte file de istorie. Apăreau personaje de mult timp uitate. Atunci am aflat că trăieşte Horia Sima, prinţul Sturza, Coposu, urmaşii Brătienilor brusc, după aproape 50 de ani, apărea o nouă lume, care pentru mine erau pagini de istorie”, povesteşte istoricul. 

Ion Iliescu: pe 31 decembrie am semnat un decret privind organizarea vieţii politice

Cum era de aşteptat, pentru o parte dintre cei implicaţi într-un fel sau altul în Revoluţia din decembrie 1989, ultima zi din an era cu adevărat un moment de sărbătoare şi asta pentru că noul an aduce de la sine un nou început. Ion Ilescu, cel care avea să devină preşedintele ţării, îşi aduce aminte că pe 31 decembrie l-a petrecut împreună cu „colegii” împreună cu care organiza chiar în acele zile viitorul Consiliu al Frontului Salvării Naţionale, practic prima formă de guvernare post-ceauşistă.

„Revelionul l-am petrecut împreună cu colegii şi asta pentru că eram la câteva zile după încetarea acţiunii acesteia teroriste, cum am denumit-o noi, care după seara de 22 decembrie s-a menţinut până după 25 după executarea lui Ceauşescu. Asta a fost şi cauza deciziei luate atunci pentru a organiza procesul care până la urmă a dus şi la execuţia lui, ceea ce a făcut să înceteze imediat acţiunile acestea armate care ţineau sub teroare şi Bucureştiul, şi alte localităţi din ţară. Numai în aceste condiţiuni Consiliul Frontului Salvării Naţionale a anunţat în noapte de 22, în prezentarea pe care am făcut-o noi atunci, programului pe care urma să funcţioneze CFSN şi prima structură de 39 de persoane. Abia pe 27 decembrie ne-am putut reuni, pentru prima dată, sub forma Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi să luăm primele decizii de organizare, inclusiv desemnarea primului ministru, Petre Roman, cu cei doi adjuncţi ai lui, prin consfinţirea Guvernului”, a explicat Ion Iliescu pentru adevarul.ro. 

Fostul preşedinte al României vorbeşte despre sărbătorirea victoriei în nişte condiţii de libertate, de început de structurare noii democraţii.

„Atunci, pe 31 decembrie am semnat şi un decret privind organizarea vieţii politice şi cadrul legal de constituire de partide politice ceea ce a făcut ca primele alegeri din mai să aibă loc cu vreo 90 de partide înscrise. Deci această dorinţă a omului de a exprima diversitatea s-a exprimat şi în această opţiune politică prin apariţia a unei multitudini de partide”, a mai explcat Iliescu.

Ion Iliescu spune că a petrectut Revelionul chiar în clădirea Guvernului unde împreună cei 15-20 de persoane a consemnat „un moment crucial în istoria României, de deschidere spre structură, spre organizare democratică a ţării”. 

„Acolo era Statul Major ca să spunem aşa şi biroul meu de lucru, cel al noului premier, Petre Roman, cu Gelu Voican Voiculescu şi câţiva membri ai Guvernului care s-a constituit atunci, mai erau şi alţi câţiva care se aflau la conducere CFSN-ului, deci într-un grup aşa de vreo 15-20 de persoane cu care formam nucleul CFSN-ului şi al Guvernului. Cu toţii marcam în primul rând victoria revoluţiei române, schimbarea structurală a societăţii româneşti, trecerea de la un regim al dominaţiei unui partid, spre un regim democratic, pluralist, pluripartid, care se năştea sub ochii noştri. Pe 31 am semnat decretul cu privire la cadrul legislativ al constituirii de partide politice, care era practic expresia organizării democratice a societăţii româneşti”, conchide fostul preşedinte. 

Citeşte şi:

Mesajul preşedintelui de Anul Nou: Mulţumesc românilor că au ştiut să rămână şi în momente grele o comunitate

Preşedintele Traian Băsescu a transmis marţi românilor un mesaj de Anul Nou, mulţumindu-le pentru felul în care au ştiu să rămână, chiar şi în momentele grele, o comunitate, dovedind că identitatea noastră se ridică deasupra disputelor de moment.

Politicienii, modeşti în noaptea dintre ani. Gigel Ştirbu: „Sunt oltean, petrec Revelionul acasă”

Cei mai mulţi politicieni au dat acelaşi răspuns la întrebarea: „“Unde vă petreceţi Revelionul?” şi au subliniat, cu modestie, că nu organizează nimic special pentru noaptea dintre ani.

Superstiţii de Revelion. Ce trebuie să faci ca să ai noroc în Noul An

Ca să ne meargă bine în Noul An, în noaptea de revelion trebuie să ţinem cont de câteva lucruri. Tradiţia de Anul Nou spune ca e bine să fie mult zgomot în noaptea dintre ani pentru a alunga spiritele rele. Sărutul sub vâsc aduce mult noroc în dragoste.

FOTO Tradiţii ciudate ale românilor, de Anul Nou: la Ruginoasa flăcăii se bat cu bâte pentru fete, la Nereju se joacă dansul morţii, iar în Ardeal se deschide cerul

Bătaia junilor de la Ruginoasa pentru fete frumoase, arderea anului vechi, la Sibiu, sau colindul cu plugul mare, din Muntenia, sunt doar o parte din obiceiurile păstrate, de sute de ani, de români, în noaptea dintre ani.

Ritualurile de Revelion dau un gust mai bun mâncării

Fie că ne dăm seama, fie că nu, cu toţii facem mici ritualuri zi de zi. Însă, de Revelion, clinchetul paharelor, ciorba de potroace, micile dorinţe puse în gând, rochia roşie pe care trebuie să o purtăm sau sărutul de la miezul nopţii sunt ecouri ale evoluţiei omului şi ajung chiar să dea un gust mai bun mâncării, să ne aducă bucuria în suflet şi să apreciem mai mult compania celor dragi.

7 alimente norocoase care nu ar trebui să lipsească de pe masa de Revelion

Cu toţii avem superstiţiile noastre de Revelion. Poate că v-aţi ales deja lenjeria roşie pe care o veţi purta în noaptea dintre ani, dar ştiaţi că anumite alimente va pot purta noroc în anul care vine? Iată o listă a bunătăţilor norocoase care ar trebui să se regăsească pe masa festivă.

Revelion 2014: cum se petrece în noaptea de anul nou în jurul lumii - credinţe şi obiceiuri inedite

Anul Nou este sărbătorit prin diverse obiceiuri de diferitele popoare, însă peste tot se manifestă credinţa unui nou început şi speranţa de „mai bine”, prin aruncarea lucrurilor vechi din casă, aprinderea de artificii şi torţe sau exprimarea unor dorinţe.