Cum arăta Bucureştiul în februarie 1954, când urgia Marelui Viscol a îngropat Capitala în troiene de cinci metri

În februarie 1954, toţi bucureştenii au ajutta la deszăpezire FOTO Arhiva Muzeului Militar

La începutul lunii februarie 1954, întreaga Românie era acoperită de zăpada care prevestea cea mai aspră iarnă din secolul al XX-lea. Troiene de cinci metri au îngropat Capitala, iar vântul a suflat cu peste 120 de kilometri pe oră.

Potrivit statisticilor Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), în februarie 1954 iarna a lovit cel mai puternic ţara noastră. Viscolul a lovit în patru reprize, iar vântul a atins o viteză-record în Bucureşti: 126 kilometri la oră. Un alt record consemnat în 3 februarie ’54 vizează cantitatea maximă de zăpadă depusă: 115,9 l/mp în 24 de ore, la Griviţa. Cel mai gros strat de zăpadă din istoria măsurătorilor ANM a fost măsurat tot atunci, la Călăraşi: 173 cm, troienele atingând însă în unele zone din sud-estul ţării şi cinci metri.

Bucureştenii s-au mobilizat exemplar, ieşind la deszăpezire alături de miile de militari scoşi pe străzi. Troienele aveau înălţimea tramvaielor, iar mulţi dintr e locuitori şi-au făcut tuneluri ca să poată ieşi din case.

Prin intermediul radioului, autorităţile le-au cerut tuturor „cetăţenilor capabili de muncă“ să iasă la deszăpezire şi să ajute la „aprovizionarea cu alimente a populaţiei“.

După Marele Viscol, în Capitală au fost aduse de la o uzină din URSS şi primele maşini speciale de deszăpezire.

Recomandări pe aceeaşi temă:

FOTO VIDEO Iernile istorice trăite în Bucureşti. Cum a rămas Capitala încrustată în gheaţă în anul 1954

Cum au înfruntat „Marele Viscol”, din februarie 1954, deportaţii bănăţeni din Bărăgan

Poveştile iernilor de coşmar ale românilor. Iadul alb din 1880 - Dunărea a fost îngheţată 101 zile. În 1954, „Marele Viscol“ a făcut prăpăd în Bucureşti

Bucureştiul, acoperit de zăpadă şi ger. Peste 300 de utilaje curăţă străzile Capitalei