La 13 ani de la demararea proiectului şi după cinci ani de procese între Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti şi Millennium Building, construcţia Cathedral Plaza a primit un verdict final, în premieră în Bucureşti: trebuie demolată. Curtea de Apel Suceava a respins luni contestaţia în anulare formulată de Millenium Building menţinând decizia Tribunalului Dâmboviţa care sistase construcţia întrucât lipseau autorizaţiile legale. Imobilul a fost ridicat într-o zonă protejată istoric, drept pentru care ar fi avut nevoie de autorizaţie emisă de primarul general şi nu de cel al sectorului 1.


De asemenea, construcţia nu a primit avizul Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureşti, iar clădirea Catedralei Sfântul Iosif nu a fost expertizată tehnic pentru a vedea dacă imobilul vecin îi afectează structura de rezistenţă.

Decizia, considerată tardivă

Millennium Building Development, constructorul Cathedral Plaza, consideră sentinţa Curţii de Apel Suceava tardivă deoarece imobilul a fost deja intabulat şi intrat în circuitul civil. „În plus, reamintim că un fond de investiţii britanic a cumpărat clădirea Cathedral Plaza cu suma de 70 de milioane de euro", au declarat, prin intermediul unui comunicat de presă reprezentanţii Millennium Building. Avocaţii Arhiepiscopiei au însă de obiectat: „Construcţia nu avea cum să fie intabulată deoarece în cartea funciară a fost trecută decizia din noiembrie e Curţii de Apel prin care se declara clădirea ilegală. În luna martie am primit un extras de carte funciară unde se precizează această decizie. Aşadar, clădirea nu avea cum să fie intabulată şi nu văd cine ar fi putut cumpăra un astfel de imobil, mai ales că la încheierea constractului de vânzare- cumpărare trebuie să aibă la bază autorizaţiile de construcţie", a explicat avocata Ofelia Bârsan.

Constructorul se pregăteşte de inaugurare

În timp ce avocaţii Arhiepiscopiei îşi freacă mâinile cu satisfacţie şi se caută o cale de demontare a clădirii, dezvoltatorul de pregăteşte de inaugurarea acesteia. „Clienţii au început deja pregătirile pentru mutare. Imobilul este gata, este racordat la utilităţi se fac ultimele finisaje şi urmează cât de curând să fie inaugurat. Noi nu dorim să luăm în considerare această decizie judecătorească, pentru noi fiind tardivă", au mai declarat reprezentanţii Millennium.

Arhiepiscopia Romano-Catolică din Bucureşti a cerut ajutorul DNA în cazul Cathedral Plaza

Până la demolarea clădirii, enoriaşii mai au de pătimit. Cel care în acest moment ar trebui să dispună demolarea imobilului este primarul general al Capitalei Sorin Oprescu. „Primarul trebuie să ia act de această decizie a Curţii de Apel şi poate să dispună demolarea ei. El are atribuţia, potrivit legii, să vegheze la respectarea legii în unitatea sa de administraţie, cu atât mai mult cu cât o parte din terenul pe care a fost ridicată clădirea aparţine domeniului public", a declarat Mugur Popescu, avocat al Arhiepiscopiei.

Primarul refuză, însă, să dea vreo declaraţie pe acest subiect. În acest caz, avocaţii au un plan de rezervă, o acţiune introdusă la judecătoria sectorului 1. „Noi am cerut deja o demolare a acestei clădiri chiar înainte de a avea decizia irevocabilă. Aceasta se află la judecătoria sectorului 1, am avut deja un termen, iar pe cel de-al doilea îl avem în septembrie", a mai explicat Popescu.

Un caz care face istorie

Cazul „Cathedral Plaza" este unic în România, susţin avocaţii Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucureşti, controversatul imobil fiind, practic, cea mare construcţie declarată ilegală din ţară. „Niciodată nu s-a ajuns atât de departe cu un proces şi nicio altă clădire de asemenea dimensiuni nu a avut la bază documente ilegale", a declarat avocatul Mugur Popescu, cel care a reprezentat Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti în procesul cu Millenium Building.

Chiar şi Papa Benedict al XVI-lea a auzit de scandal şi a intervenit pronunţându-se pentru anularea documentelor care au făcut posibilă ridicarea construcţiei.

Judecătorii au decis: Cathedral Plaza trebuie pusă la pământ

Peste 30 de procese, 10 cereri de strămutare a procesului de la începutul acestui an, zeci de proteste, sute de clopote trase, milioane de rugăciuni. Totul în cinci ani, de când s-a dat prima lopată la construcţia care astăzi are 75 de metri înălţime, 19 etaje cu parter şi patru niveluri subterane.

„Rugăciunile noastre, jertfele, postul, greva foamei, protestele nu au fost în zadar", a declarat ieri Ioan Robu Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti. 

Istoricul proceselor

Pentru această construcţie, Primăria Sectorului 1 a emis o autorizaţie de construcţie în 24 februarie 2006, iar lucrările au început la 9 martie 2006. Aproape imediat au început acţiunile în instanţă. Decizia de luni a Curţii de Apel Suceava menţine decizia Tribunalului Dâmboviţa care sistase construcţia Cathedral Plaza întrucât lipseau documentele legale. Decizia Tribunalului Dâmboviţa fusese contestată la Curtea de Apel din Ploieşti care a hotărât în favoarea dezvoltatorilor imobiliari, iar apoi Arhiepiscopia şi Primăria Capitalei au formulat o cerere de revizuire care a fost admisă de Curtea de Apel Suceava.

Faţă de această decizie a Curţii de Apel Suceava, Millenium Building a formulat o contestaţie în anulare. Curtea de Apel Suceava s-a pronunţat luni faţă de această contestaţie în anulare, respingând-o drept nefondată.

Lanţ uman în jurul catedralei

Pe parcursul porceselor, societatea civilă a reacţionat. Credincioşii catolici au făcut un lanţ viu în faţa bisericilor catolice din marele oraşe ale României în gest de solidaritate de bucureştenii. Acțiunea a avut loc simultan la Iași, Constanța, Bacău, Roman, Pitești, Craiova, Brăila, Tulcea, Turnu Severin, Timișoara și București. S-au alăturat și comunitățile greco-catolice de la Blaj, Cluj, Lugoj, Baia Mare, Oradea, Reghin, Târgu Mureș.

În toate aceste orașe, clopotele bisericilor catolice au bătut deodată la o anumită oră. Pe 13 iunie 2006, de Sărbătoarea Sfântului Anton, la Padova şi Bucureşti s-au făcut rugăciuni de salvare a Catedralei „Sfântul Iosif". Bazilica din Padova şi Catedrala din Bucureşti au fost în legătură directă prin satelit. La București a urmat o procesiune cu lumânări şi crini, iar credincioșii au făcut un lanț viu în jurul Catedralei ca gest simbolic de apărare a bisericii celei mai reprezentative pentru comunitatea catolică din România.