Republica Moldova votează cu frică

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Alegerile parlamentare de la Chişinău au loc sub spectrul fricii. Am asistat la o campanie electorală întinsă pe mai bine de două luni de zile – oficial şi neoficial – o perioadă extrem de lungă, însă a fost o campanie lipsită de orice fel de elemente spectaculoase, spre deosebire de zbuciumata campanie pentru prezidenţiale din România.

Concurenţii electorali de la Chişinău lasă impresia unor boxeri de categorie grea care îşi dau târcoale cu multă precauţie, căutând momentul optim pentru a plasa o lovitură decisivă. Între timp se mai tatonează reciproc cu directe de stânga, mai mult pentru a mima lupta şi a nu fi descalificaţi din cauza lipsei de combativitate. Situaţia din ringul politic este confirmată de sondajele de opinie care arată că populaţia Republicii Moldova nu este foarte hotărâtă în ce direcţie să o apuce. Cu foarte mici diferenţe care depind de momentul şi autorii sondajelor de opinie, jumătate dintre cetăţenii Republicii Moldova se declară gata să pornească spre Uniunea Europeană, iar cealaltă jumătate preferă iluzia stabilităţii economice propusă de Moscova prin Uniunea Vamală.

După cum spuneam, nici unul dintre luptători nu a riscat o lovitură decisivă până în ultima săptămână de campanie. Mai sunt şase zile până în momentul în care alegătorii vor merge la urne şi balanţa nu este încă înclinată într-o parte sau alta. Însă reţinerea concurenţilor electorali de a se avânta într-o încăierare mediatică pe viaţă şi pe moarte are o cauză serioasă: frica de Rusia. Alegerile din Republica Moldova se desfăşoară sub dominaţia unei foarte puternice senzaţii de frică. Evenimentele din ultimul an din Ucraina, anexarea Crimeei şi dezlănţuirea ciudatului război din regiunile Luhansk şi Doneţk apasă cu o forţă teribilă asupra politicii de la Chişinău. O serie de avertismente şi operaţiuni recente ale procuraturii şi serviciilor de informaţii au dezvăluit existenţa unor planuri pentru declanşarea unor provocări şi tulburări de stradă la Chişinău imediat după alegeri.

Stanislav Belkovski, un mai vechi observator al situaţiei din Transnistria, a apreciat pentru postul de radio Echo Moskvîi că Putin are patru obiective în Ucraina. Primul obiectiv: obţinerea unei garanţii clare că Ucraina nu va intra în NATO. Al doilea obiectiv: frânarea traseului european al Ucrainei. Al treilea obiectiv: crearea unui coridor terestru către Crimeea. Şi nu în ultimul rând: transnistrizarea regiunilor Lugansk şi Doneţk, ca o formă de a menţine active primele trei obiective. Belkovski numeşte cele ce se petrec în Ucraina ”convulsii imperiale” care preced procesul de europenizare a Rusiei. Cum şi când se va produce această europenizare a Rusiei rămâne să vedem, deocamdată Republica Moldova este afectată direct de aceste convulsii imperiale care sperie alegătorii de la Chişinău.

În 2008 Moscova a înspăimântat toate statele foste sovietice când a invadat Georgia. Din acel moment a fost clar pentru toată lumea că nu mai prea există nici un fel de garanţii de independenţă şi suveranitate pentru fostele republici sovietice, că dincolo de orice fel de discursuri diplomatice şi piruete logice, Moscova continuă să preţuiască forţa brută, iar invazia militară rămâne un instrument activ în politica externă a Rusiei. Inventarul diplomatic al Kremlinului merge de la promisiuni de bunăstare economică şi gaze naturale ieftine până la embargouri şi şantaje economice, culminând cu invazia. Acelaşi scenariu a fost aplicat în acest an Ucrainei.

În 2008 Republica Moldova a reuşit să navigheze prin apele tulburate de invadarea Georgiei. Frica a fost în 2009 o componentă importantă a alegerilor parlamentare şi deşi nu a existat o ofertă clară din partea Uniunii Europene, balanţa s-a înclinat înspre vest. Acum avem din nou acelaşi gen de frică, provocată de evenimentele din Ucraina, dar există oferta Acordului de asociere cu Uniunea Europeană.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite