Raport: Indiferenţa adulţilor generează riscuri suicidale în rândul adolescenţilor

FOTO IPN

O analiză cu privire la comportamentele de auto-vătămare şi suicidale printre adolescenţii din Republica Moldova arată că un obstacol social major îl reprezintă normalizarea abuzului ca formă de interacţiune cu copiii. Raportul, efectuat în cadrul proiectului „Generaţie sănătoasă”, a fost prezentat de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale cu ocazia zilei mondiale a sănătăţii mintale.

Acesta propune o abordare socială, multi-profesională şi intersectorială a anumitor aspecte ale sănătăţii mintale a tinerilor, transmite IPN.

Robert Thomson, consultant principal, expert în sănătate publică din Elveţia, afirmă că unul dintre obiectivele studiului a fost analiza stărilor care au condus la anumite situaţii de criză, cărora autorităţile şi poliţia au încercat să le facă faţă. Potrivit lui, au fost drame pentru familii şi situaţii noi cu care experţii nu s-au mai confruntat, dar au analizat situaţia în contextul efortului pe care îl face Moldova în domeniul protecţiei copilului şi, mai ales, cum face asta, din perspectiva nevoii de conştientizare a perspectivei protecţiei adolescenţilor.

Şefa Centrului de Resurse Neovita din cadrul reţelei „Youtih Klinic”, Galina Leşco, a remarcat că riscul pentru tentative de suicid este cu mult mai mare la adolescenţii din familiile în care se consumă droguri sau alcool sau cele în care există persoane condamnate. Un risc major pentru comportamentul suicidal al adolescenţilor vine din indiferenţa maturilor sau neglijarea lor psihologică în familie. Mediul rural este spaţiul unde cel mai des se produc asemenea evenimente, pe fundalul migraţiei masive şi abandonului copiilor în medii străine lor.

Şeful comisiei parlamentare speciale cu privire la cazurile de suicid, Vladimir Odnostalco, susţine că statul a reacţionat la fenomenul suicidului în rândul adolescenţilor doar atunci când acesta a explodat. „Ceea ce se întâmplă cu copii noştri este rezultatul activităţii noastre a tuturor. Noi am creat această problemă, noi am ocolit-o atât cât s-a putut şi noi, maturii, nu am creat suficiente mecanisme pentru a o evita”, a mai spus deputatul.

Informaţiile pentru raport au fost colectate, în perioada 26-30 iunie 2017 de către experţii internaţionali, Robert Thomson, consultant principal, expert în sănătate publică şi Ana Gurău-Stager consultantă, specialistă în politici publice, ambii din Elveţia. Raportul a fost mandatat de către AO „Sănătate pentru Tineri” / Youth Klinic Neovita şi finanţat de către Biroul de Cooperare al Elveţiei în Moldova, în cadrul Proiectului „Generaţie Sănătoasă”.