Moldova, raiul pedofililor. Victimele reţelei de traficanţi au fost lăsate în voia soartei

Statul nu a făcut nimic pentru victimele unei reţele de traficanţi de copii, deconspirate printr-o investigaţie jurnalistică în 2011. Câţiva dintre proxeneţi au ajuns după gratii, însă clienţii se bucură de libertate.

A trecut mai bine de un an de când doi cetăţeni străini şi trei moldoveni care făceau parte dintr-o reţea de traficanţi de copii au primit între 10 şi 22 de ani de închisoare. Aceştia puneau la dispoziţia turiştilor străini băieţi pentru satisfacerea poftelor sexuale.

Din cele 150 de victime ale reţelei, doar nouă, printre care şapte minori, au beneficiat de consiliere psihologică şi asistenţă juridică, dar nu de la stat, ci din partea organizaţiei internaţionale „La Strada“. Celelalte victime, majoritatea din regiunea transnistreană, nu au putut fi identificate şi continuă să ofere servicii sexuale cetăţenilor străini, care vin în Republica Moldova cu acest scop.

Cei mai mulţi dintre băieţii pe care i-am găsit pe gaymoldova.livejournal.com, blogul pe care îşi promova serviciile reţeaua de traficanţi, sunt din regiunea transnistreană. Pe lângă prenume, sub fiecare poză era indicat oraşul de origine, de cele mai multe ori Tiraspol. Unii dintre aceşti copii comunică şi acum cu clienţi din străinătate pe site-ul de socializare odnoklassniki.ru.

„Continuăm investigaţiile, însă cele mai multe victime sunt din stânga Nistrului şi asta este o problemă, pentru că organele de drept nu au acces în această regiune“, susţine Iurie Podarilov, directorul-adjunct al Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane din cadrul Ministerului de Interne.

ÎN LOC DE REABILITARE, DOSAR PENAL

Cu asta s-a ales Grişa, un adolescent de 15 ani, care s-a apucat de furat după ce traficanţii au fost băgaţi la închisoare. „Ce altceva aş putea să fac? Mama nu lucrează“, se apără el.

Intrase pe mâna traficanţilor tot din sărăcie. Puţinii bani cu care se alegea îi asigurau supravieţuirea. După arestări, însă, viaţa lui nu s-a schimbat în bine. A avut cinci şedinţe de psihoterapie plătite de organizaţia neguvernamentală, după ce a fost nevoit să povestească anchetatorilor experienţele sale ruşinoase.

Mărturiile lui au fost importante pentru a demonstra vinovăţia capilor reţelei. Izolaţi de societate, proxeneţii nu vor face alte victime, însă ce şanse are acest băiat la o viaţă mai bună?

„Asistenta socială din localitate ştie povestea lui, dar nu a făcut toate demersurile posibile pentru că mama copilului a refuzat ajutorul. Noi i-am acordat consiliere psihologică şi ajutoare materiale, dar în astfel de situaţii e nevoie de mai multă implicare din partea statului“, susţine Tatiana Buianina, psiholog la centrul „La Strada“.

PROBLEME DE SISTEM

Experţii spun că majoritatea asistenţilor sociali de la noi nu au pregătire profesională pentru a soluţiona astfel de cazuri dificile. Şi alţi angajaţi din domeniul social ar trebui să intervină. „Mă refer la un sistem multidisciplinar, cu care intră în contact copilul de cum se naşte. Sunt medici, profesori, asistenţi sociali şi poliţişti, care trebuie să monitorizeze situaţia familiei, în ansamblu, şi a copilului, în particular“, explică Daniela Sâmboteanu, preşedinta Centrului Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii.

Experta afirmă că deseori aceşti lucrători nu anunţă instituţiile competente, deşi cunosc situaţia dificilă în care se află copilul. „Se întâmplă din mai multe motive. Unii nu vor să păteze imaginea instituţiei pe care o reprezintă printr-un caz grav. Alţii nu vor să-şi facă de lucru. Cineva se teme de agresor, pentru că îl cunoaşte şi ştie că este violent. Altcineva, pur şi simplu, nu are o atitudine corectă faţă de fenomen“, adaugă specialista.

În plus, copiii abuzaţi sexual nu sunt crezuţi. „Declaraţiile lor sunt puse la îndoială şi, din acest motiv, sunt organizate audieri repetate. Lucrurile nu s-au schimbat în bine, chiar dacă avem modificări la procedura penală“, spune Daniela Sâmboteanu.

GRECUL CU IMUNITATE DIPLOMATICĂ

Deşi câţiva membri ai reţelei au ajuns după gratii, clienţii au rămas în libertate. Unul dintre străinii suspectaţi că ar fi fost printre aceştia este grecul Nick Georgiadis. El a fost condus până la sediul Poliţiei pentru audieri, însă la scurt timp a fost eliberat pentru că avea imunitate diplomatică. Fost membru al parlamentului elen, Georgiadis a venit în Republica Moldova în anul 2010, în calitate de consilier al  ministrului Economiei în cadrul Misiunii Uniunii Europene de Consiliere în Politici Publice.

Foto

Bărbatul a părăsit ţara, iar după ce i-a expirat imunitatea diplomatică, Procuratura a reluat ancheta. Cu toate acestea, dosarul nu a fost remis autorităţilor elene. Cheltuielile pentru traducerea materialelor din dosar au fost suportate de centrul „La Strada“, cu suportul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie.

„În cazul cetăţeanului grec, nu se mai poate face nimic. Avocatul lui a contestat decizia autorităţilor moldoveneşti de a reîncepe urmărirea penală. Procedural, autorităţile au acţionat nu tocmai corect atunci când au încetat urmărirea penală, ca s-o reia după câteva luni“, explică avocata Natalia Bairam, care a reprezentat victimele în proces.

PREOT DANEZ, MILITAR GERMAN ŞI INGINER THAILANDEZ

Un alt străin suspectat că ar fi fost implicat în acest caz este danezul Dan Petersen, care şi-a închis profilul de pe site-ul de socializare odnoklassniki.ru. Cu sprijinul colegilor jurnalişti danezi, am aflat că Dan Petersen este preot luteran în ţara sa. În revista bisericii, el îşi descrie experienţa din Moldova. Îl pomeneşte şi pe un băiat pe nume Maxim, despre care spune că are o situaţie grea în familie, de aceea îl ajută material. Maxim este, de fapt, unul dintre copiii traficaţi, poza lui fiind publicată pe gaymoldova.livejournal.com. De asemenea, Petersen povesteşte că vrea să deschidă în Moldova o casă pentru copiii străzii şi a contactat o organizaţie locală pentru ajutor.

Printre clienţii reţelei se mai numără inginerul thailandez Nutapong Somjit, care a transmis, se pare, o donaţie de tehnică unui spital din regiunea transnistreană, şi Rene Emmel, un fost militar german. În cazul lor, ancheta a intrat în impas. „Victimele care ar putea să depună mărturii împotriva acestor persoane locuiesc în zona transnistreană, unde nu avem acces“, se repetă Iurie Podarilov.

NICIUN PEDOFIL CASTRAT

Poliţistul afirmă că Legea privind castrarea chimică a pedofililor, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2012, i-a descurajat pe străinii care veneau în Moldova pentru a abuza copii şi, prin urmare, fenomenul s-a diminuat semnificativ.

Aclamată de unii şi criticată de alţii, legea a fost însă anulată în iulie 2013, după ce Curtea Constituţională a constatat că aplicarea măsurii fără acordul condamnatului este un tratament inuman şi degradant. Timp de un an, cât a fost valabilă, cinci violatori de copii au fost condamnaţi la castrare chimică. Procedura urma să aibă loc în ultimele trei luni de detenţie, însă sentinţele pe aceste cazuri au fost casate şi niciunul dintre ei nu va fi castrat.

Protecţie pentru copii în situaţii de risc

La 14 iunie, Parlamentul a adoptat Legea privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţii de risc şi a celor separaţi de părinţi, care va intra în vigoare în ianuarie 2014. „Scopul de bază al acestei legi este prevenirea, şi nu reacţia. Nu doar sărăcia lucie va fi motivul pentru care o structură din sistemul de asistenţă socială va lua la evidenţă familiile cu copii. Vor fi luate în calcul şi alte aspecte ce ţin de situaţia concretă a copilului“, precizează Corneliu Ţăruş, şef-adjunct de direcţie în cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

Astfel, autorităţile locale vor fi obligate să identifice şi să găsească soluţii pentru copiii supuşi violenţei, neglijaţi, orfani, abandonaţi de părinţi, care vagabondează, cerşesc sau se prostituează.

Olga Ceaglei, Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Citeşte şi:

Pedobook, un Facebook pentru pedofili. Jurnalist infiltrat în cuibul amatorilor de sex cu minori

Un jurnalist „Adevărul“ s-a infiltrat timp de câteva luni în lumea „iubitorilor de copii“, aşa cum se numesc între ei. Pedofilii ascunşi în spatele computerelor sunt interesaţi de România, ţară pe care o consideră Raiul pe pământ dintr-un simplu motiv: copiii străzii dispuşi să le satisfacă poftele pentru bani puţini.

VIDEO Internetul ascuns colcăie de pedofili şi anonimitatea este aproape garantată. „Criminalitatea evoluează şi noi suntem puşi în situaţia de a veni din spate“

În cadrul emisiunii „Adevărul Live” ,comisarul Florenţa Teodorescu şi inspectorul principal Sorin Stănică de la Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii au vorbit despre internetul ascuns, altul decât cel pe care îl utilizăm cu toţii şi care adăposteşte reţele naţionale şi internaţionale de crimă organizată.