Femeile nu conduc în Republica Moldova

Femeile sunt în continuare împinse spre rolurile tradiţionale. FOTO: Adevărul Moldova

Progresele egalităţii de gen în Republica Moldova sunt foarte lente în toate sferele de activitate, în ciuda unui cadru legal foarte bine pus la punct, constată un studiu publicat ieri.

Un raport al Programului Naţional de Asigurare a Egalităţii de Gen pe anii 2010-2015 implementat de Republica Moldova cu suportul Misiunii OSCE arată că autorităţile statului şi societatea civilă au făcut multe activităţi publice, conferinţe, forum-uri, ateliere - însă obţinerea egalităţii de gen este încă lentă, în special în domeniul migraţiei şi implicarea femeilor în luarea deciziilor.

Câştiguri limitate

Conform datelor culese, în domeniul ocupării forţei de muncă şi migraţiei, a scăzut diferenţa între salarizarea femeilor şi bărbaţilor de la 28 % la 12,8 %, a scăzut violenţa în familie şi traficul de fiinţe umane, a crescut numărul femeilor instruite în domeniul afacerilor şi acţiuni de asistenţă pentru reîntoarcerea emigranţilor moldoveni, în special al femeilor. În acelaşi timp, se menţine discriminarea femeilor gravide în câmpul muncii şi a celor în etate. Femeile, în special cele de la ţară, care doresc să-şi înceapă o afacere, se confruntă cu probleme de accesare a resurselor financiare. Chiar dacă avem un cadru legal-normativ favorabil la asigurarea unei plăţi egale pentru o muncă de valoare egală, se atestă unele discrepanţe de gen în promovarea femeilor, bărbaţii au şanse mai mari să obţină posturi mai înalte şi respectiv mai bine plătite. 

Migraţia femeilor este în creştere

Potrivit preşedintelui Gender, Valentina Bodrug-Lungu, foarte puţin a crescut numărul femeilor primare şi a femeilor în consiliile raionale. Acestea constituind doar 20,5 % şi respectiv 20,9 %. În Parlament rata mandatelor deţinute de femei este de 20 %, ceea ce este foarte modest şi instabil. De asemenea, reprezentarea femeilor în politică şi la nivel decizional nu este corelată la indicatorii stabiliţi de standartele internaţionale. „În domeniul migraţiei s-au făcut foarte multe activităţi, dar rămâne în continuare cel mai vulnerabil. În spaţiul rural, femeile ne-au spus că îşi doresc locuri de muncă bine plătite. Toate femeile au spus că este nevoie de infrastructură – drumuri, servicii sociale, masaj, frizerie, cosmetolog etc. Republica Moldova în anul 2010 era pe locul 34 din 134 de ţări din lume după indexul egalităţii de gen, iar acum suntem pe locul 25”, spune Valentina Bodrug-Lungu, realizatoarea programului egalitatea de gen. 

Femeile pot schimba societatea

Viceministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Boris Gâlcă, întors recent de la o întâlnire a liderilor pentru egalitatea de gen şi abilitatea femeilor ce a avut loc la New Yorg, a declarat că este mândru că Republica Moldova este apeciată la nivel mondial la capitolul egalităţii de gen. „La unele capitole suntem mult mai avansaţi decât unele ţări europene, iar pe unele segmente activitatea e destul de pestriţă, suntem chiar în urma unor state africane. Multe ţări şi-au luat angajamente ca până în anul 2030 să ajungă la o paritate gender de 50 % la 50 % de implicare a femeilor în factorii de decizie, e un indicator spre care tindem şi noi, în anul 2020 să avem şi noi aşa o paretate de gen. Deşi nu sunt un feminist, totuşi cred că acolo unde sunt femei, lucrurile evoluează mai pozitiv, corupţia este diminuată şi ţara se poate dezvolta cu succes”, a declarat Gâlcă.

Ministrul Tineretului şi Sportului, Loreta Handrabura, a menţionat că mişcarea activă a femenismului modern, poate mişca lucrurile din loc. „Femeile trebuie implicate în toate domeniile, nu doar să stea la tigaia de tiflon. Voi susţine implicarea femeilor la genurile de sport masculine. Este miscarea „Femina” iniţiată de Mihai Burciu, dar trebuie săi dăm amploare. În federaţiile masculine să fie 30 de procente implicate femeile”, spune ministra. 

Puţini bani, mult timp şi angajament

Ofiţerul Antitrafic al Misiunii OSCE, Maria Gratschew, a declarat că este important să avem rezultate şi să tindem spre a creşte. Pentru a avea rezultate bune trebuie mult angajament şi timp, nu doar resurse financiare. „Raportul de azi prezentat de dna Bodrug ne va ajuta să ne ştim în ce direcţie ne mişcăm şi unde trebuie să ne implicăm, ce finanţe sunt necesare şi ce forţe umane implică. E important să cunoaştem ce s-a întâmplat pe parcursul celor 5 ani de implimentare a programului la nivel de stat, dar şi la cel al Societăţii Civile. E mai util să avem personal decât bani mulţi”.  

În urma analizei efectuate în domeniul sănătăţii relevă unele progrese la informarea populaţiei cu referire la modul de viaţă sănătos, realizarea acţiunilor de instruire a lucrătorilor medicali şi ajustarea instrucţiunilor metodice. Statisticile denotă micşorarea numărului de avorturi, a discrepanţelor de gen în speranţa de viaţă la naştere. 

Femeile la bucătărie 

În domeniul educaţiei au fost create condiţii egale pentru studii, iar drept urmare numărul fetelor înmatriculate la Universitatea Tehnică, Academia de Poliţie Ştefan cel Mare, Academia Militară şi Universitatea de Educaţie Fizică şi Sport este în creştere. De asemenea, femeile constituie 78 % din totalul cadrelor didactice.

Platforma afirmă că doar 20 % din articolele din mass-media prezintă bărbaţii şi femeile într-o manieră echilibrată. Au fost identificate discriminări sexuale în favoarea bărbaţilor, mai ales în publicitate.

Reprezentarea femeilor în forurile decizionale a rămas practic neschimbată, continuă discriminarea pe piaţa muncii, femeile continuă să îngrijească, disproporţional de mult, de copii cu implicarea minimă a bărbaţilor, aceste realităţi sunt determinate de politici publice şi societate.