Voronin ţine hăţurile guvernării pro-europene de la Chişinău

Votul de vineri din Parlamentul de la Chişinău consfinţeşte apariţia unei alianţe tacite între comunişti şi două partide declarate pro-europene – Partidul Liberal Democrat şi Partidul Democrat. În acelaşi timp a fost anunţată crearea unei coaliţii de guvernare PLDM – PD sub numele Alianţa pentru Moldova Europeană, AME.

Prin mesajele publice lansate, liderii PLDM Vlad Filat şi cel al PD Marian Lupu încearcă să explice că nu există nici o alianţă cu comuniştii, coaliţia de guvernare este alcătuită exclusiv din cele două partide pro-europene şi nu vor exista comunişti în guvern. Însă AME nu are majoritatea necesară în Parlament, PLDM şi PD au doar 42 de voturi, astfel că va fi nevoie de votul comuniştilor pentru instalarea viitorului guvern şi adoptarea legilor necesare pentru reformele cuprinse în Acordul de Asociere încheiat între Republica Moldova şi Uniunea Europeană.

Negocieri paralele

Punctul culminant al dezbaterilor politice din Republica Moldova a fost atins vineri după aproape 2 luni de negocieri între PLDM, PD şi Partidul Liberal condus de Mihai Ghimpu. Alegerile din 30 noiembrie 2014 au dus la apariţia unui Parlament fragmentat: 25 de deputaţi socialişti (care cer denunţarea acordului de asociere cu UE), 23 deputaţi PLDM, 20 deputaţi comunişti, 19 deputaţi PD şi 9 deputaţi liberali. Imediat după alegeri, liderii PLDM, PD şi PL au anunţat intenţia celor 3 partide de a crea o alianţă de guvernare pro-europeană. Înainte de scrutin, liderii acestor partide pro-europene anunţaseră că nu intenţionează să facă o alianţă cu comuniştii.

În timpul campaniei electorale, şeful comuniştilor Vladimir Voronin a avut o schimbare de discurs faţă de Uniunea Europeană – a renunţat să mai critice blocul comunitar, dar nici nu a făcut declaraţii deschis pro-europene. În paralel au început să apară declaraţii care susţineau necesitatea implicării comuniştilor în viitoarea formulă de guvernare – un raţionament în acest sens a fost prezentat de Arcadie Barbăroşie, directorul Institutului pentru Politici Publice de la Chişinău.

Cum vom vota aceste legi în Parlament, vom vedea, dar PL a avut astăzi ocazia repetată să demonstreze că-şi doreşte ca lucrurile să meargă bine şi să voteze pentru speakerul Parlamentului. Dacă PCRM a luat această decizie să voteze, eu salut această deciziei pentru că în caz contrar lucrurile ar fi rămas blocate şi s-ar fi putut ajunge şi la alegeri anticipate. Vlad Filat, preşedintele PLDM

Rezultatul alegerilor din 20 noiembrie 2014 a consemnat apariţia unei posibile majorităţi guvernamentale: PLDM, PD şi PL au împreună 51 de deputaţi care permit alegerea preşedintelui Parlamentului şi numirea unui nou guvern. În acelaşi timp, majoritatea pro-europeană nu este de ajuns pentru alegerea preşedintelui Republicii Moldova, al cărui mandat se încheie în anul 2016.

În paralel, Vladimir Voronin a anunţat că Partidul Comuniştilor este gata să sprijine un guvern pro-european în schimbul unor instituţii care să fie încredinţate partidului său – Comisia Electorală Centrală, Curtea de Conturi şi Comisia Naţională a Audiovizualului. Pe lângă aceste solicitări, Voronin şi-a anunţat şi intenţia de a candida în 2016 la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova.

Eu pot să vă spun că ceea ce s-a întâmplat în decursul acestor două luni la noi şi acum, cu guvern minoritar, cu lipsă de majoritate parlamentară, cu lipsă de respect faţă de colegii europeni care ne oferă sprijin politic şi financiar, Republica Moldova a pierdut mult. Şi va mai pierde. – Mihai Ghimpu pentru Radio Europa Liberă

Negocierile PLDM-PD-PL au fost marcate de conflictele anterioare dintre aceste partide, de problemele legate de alegerea preşedintelui în 2016 şi nu în ultimul rând de problema împărţirii funcţiilor şi ministerelor în viitoarea coaliţie de guvernare. După sărbătorile de iarnă, reprezentanţii PLDM şi PD au declanşat o serie de negocieri cu reprezentanţi ai comuniştilor pentru deblocarea activităţii parlamentare.

Intervenţia europeană

Blocajul negocierilor PLDM-PD-PL a fost depăşit aparent în dimineaţa zilei de marţi, când a sosit la Chişinău o delegaţie europeană formată din preşedintele Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Graham Watson, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Parlamentului European, Elmar Brok, şi vicepreşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Knut Fleckenstein. Surse din Parlamentul European ne-au informat că deplasarea celor trei politicieni la Chişinău a fost una intempestivă, fiind provocată de impasul negocierilor din Republica Moldova.

Partidul Popularilor Europeni, Partidul Socialiştilor Europeni şi Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa au făcut o propunere comună pentru un acord între cele trei partide moldoveneşti. Acesta a fost primit pozitiv. Unul din lideri a spus că are nevoie să îşi consulte partidul, ceea ce este normal. Sperăm că partidele vor reuşi să ajungă la un acord pe baza propunerilor partidelor din Uniunea Europeană. - Graham Watson (preşedintele Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa)

Cei trei oficiali europeni i-ar fi convins pe liderii de la Chişinău să accepte un acord în baza următoarelor principii:

1. Cele trei partide formează o comisie care va face o propunere de trei luni pentru soluţionarea problemei privind alegerea Preşedintelui Republicii.

2. PLDM va propune prim-ministrul, PDM, va propune preşedintele Parlamentului, PL-ului îi vor reveni ministerele pe care le-a deţinut înainte să fie exclus din Guvern.

3. Procurorul general urmează a fi o persoană non-politică, desemnată în consultare cu Comisia Europeană, ceea ce va transmite un semnal la Bruxelles că noul Guvern al Republicii Moldova, este gata să înceapă procesul de reformă atât de necesar. Aceasta ar putea duce la o Misiune UE în domeniul Justiţiei.

Partidul Democrat nu a fost de acord cu aceste principii pe care le-a reformulat astfel:

1. Părţile au convenit ca funcţia de Preşedinte al RM nu este partajabilă politic. Niciun partid care va face parte din Coaliţie nu va pretinde ca candidatul exponent al fiecărui partid din Coaliţia formată să ocupe funcţia de Preşedinte al RM.

2. Prim-ministrul va fi o persoană delegată de PLDM, iar speakerul de PD.

3. Părţile au convenit asupra depolitizării organelor de drept. În acest scop, în timp de 3-5 luni, va fi format un grup din reprezentanţii celor trei partide, pentru a elabora mecanismele şi normele de drept pentru depolitizarea instituţiilor vizate, care vor fi consultate cu reprezentanţii UE.

În dimineaţa zilei de vineri, Mihai Ghimpu a făcut o nouă propunere pentru PLDM şi PD, anunţând că liberalii sunt gata să renunţe la Ministerul Transporturilor care le era refuzat în schimbul Ministerului Finaţelor sau Ministerului Economiei.

Reacţia europenilor participanţi la negocierile din Chişinău a fost una de dezamăgire după realizarea alianţei tacite cu comuniştii în Parlamentul Republicii Moldova.

Cred că nu este soluţia cu care trebuie mers mai departe, căci va duce la un guvern minoritar, sau care dacă va avea majoritate, va fi o majoritate parlamentară cu partidul dlui Voronin sau cu cel al dlui Dodon. Nu este calea cea bună pentru progres în Moldova. - Graham Watson (preşedintele Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa)

Fuga după stabilitate în braţele comuniştilor

În momentul în care au anunţat crearea AME, Filat şi Lupu au explicat că negocierile cu Ghimpu nu erau de natură să asigure stabilitatea politică în Republica Moldova datorită faptului că nu era rezolvată problema alegerii preşedintelui Republicii Moldova în 2016.

Constituirea unei majorităţi de facto cu participarea comuniştilor în Parlamentul de la Chişinău nu pare însă să fie de natură a rezolva dilemele stabilităţii politice din Republica Moldova. Nu există - cel puţin la nivel public – nici un acord cu comuniştii pentru alegerea preşedintelui, astfel că problema rămâne în suspans, ca şi în cazul eventualei alianţe cu liberalii. Viitorul guvern AME, constituit din membrii PLDM şi PD va trebui negociat şi cu comuniştii deoarece nu va putea primi votul de investitură fără voturile deputaţilor PCRM.

Nu în ultimul rând se pune problema adoptării legilor pentru aplicarea reformelor prevăzute în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Deputaţii comunişti nu au participat la votul pentru ratificarea Acordului de Asociere de anul trecut şi atitudinea PCRM este cel puţin ambiguă faţă de acest document. Orice nouă lege va trebui negociată cu comuniştii pentru a putea fi adoptată.

Cele două partide îşi asumă răspunderea pentru actul guvernării. Ele vor fi susţinute în parlament de către comunişti. La sigur, în schimb, comuniştii vor primi anumite funcţii de control, cum se numesc ele. Comuniştii pur şi simplu îşi dau votul în Parlament, mai departe guvernul îşi va avea activitatea sa, iar activitatea parlamentară va decurge după altă regulă, orice proiect de lege, orice decizie va fi negociată. Analistul politic Ion Tăbârţă pentru Radio Europa Liberă