Valeriu Ostalep: Protestele din Kazahstan au fost deturnate cu complicitatea serviciilor secrete

Revoluţia din Kazahstan

Expertul în domeniul relaţiilor internaţionale şi securităţii, ex-viceministrul externe de Externe Valeriu Ostalep, consideră că în Kazahstan sunt foarte multe motive de protest.

„Nu exclud că protestele, ca atare, au început obiectiv. Dar ele au fost deturnate de una sau, posibil, de mai multe forţe. În aşa cazuri, mai ales la aşa interese, e posibil să fi fost şi câteva forţe paralele, care au deturnat protestele. Cred că a fost şi o conspiraţie la nivelul serviciilor speciale şi cu coparticiparea elementelor de putere”, a menţionat Valeriu Ostalep în cadrul dezbaterii IPN cu genericul „Situaţia din Kazahstan: ecouri până în Moldova”.

„Nimic din asta nu ar fi fost posibil, fără coparticiparea prin lipsă, prin sabotare, prin alte operaţiuni (ale sericilor secrete, n.r.). Pentru că nu a existat în prima perioadă o reacţie adecvată nici din partea autorităţilor şi nici din partea structurilor de forţă. Aşa investiţii (se fac, n.r.) în serviciile speciale şi în serviciile de forţă – şi ei toţi au dispărut. Parcă au fost paralizaţi”, a menţionat Valeriu Ostalep, remarcând că el nu crede că e posibil ca serviciile speciale să fie depăşite de situaţie într-o asemenea măsură. „Eu cred că aceste elemente arată că (deturnarea, n.r.) evenimentelor a fost inspirată”, a precizat expertul. Iar generatorul sau generatorii deturnării protestelor trebuie căutaţi în „elementele puterii” – în forţele politice.

Nedumerirea cu privire la faptul că în Kazahstan serviciile speciale „au dispărut” este cu atât mai mare, cu cât se ştie că Kazahstanul este un stat „cu elemente greu de negat că sunt elemente de dictatură în multe domenii”. „Este greu de imaginat că ar fi posibil ca serviciile speciale – şi noi vedem cine a condus aceste servicii – să dispară peste noapte”, a specificat expertul. În opinia sa, cel mai mult era nevoie ca serviciile speciale să se manifeste „la începutul procesului”. Prin statutul lor ele au misiunea „de a preveni, de a informa conducerea. nu neapărat de a contracara”, a menţionat Valeriu Ostalep.

În contextul „lipsei serviciilor speciale atunci când este nevoie de ele”, Valeriu Ostalep a făcut referire şi la cazul Republicii Moldova. În contextul celor mai mari probleme cu care s-a confruntat societatea moldovenească începând cu 7 aprilie 2009, serviciile speciale nu şi-au îndeplinit misiunea. Atât în cazul 7 aprilie, în cazul furtului miliardului, în cel al capturării statului. „Au fost parte componentă la procedura de capturare a statului?”, s-a întrebat expertul, adăugând: „pentru ce ne (mai, n.r.) trebuie ei în acest caz?”. „Este o problemă că atât deputaţii, cât şi conducerea ţării, nu au expertiză. Iar serviciile speciale foarte repede se transformă în cameleoni, se camuflează lângă noua guvernare şi de obicei se străduie să nu-i atingă” – pentru a evita un audit.

În acelaşi timp, Valeriu Ostalep este preocupat de „subiectul exceselor serviciilor speciale în statele din spaţiul post-sovietic”, care „trebuie să se afle pe agenda şi sub controlul parlamentar şi al societăţii”. „Serviciile secrete, serviciile speciale în spaţiul post-sovietic, practic în majoritatea statelor, sunt nu doar un simbol, dar şi un izvor de instabilitate, provocări şi multe probleme, despre care oamenii nu-şi dau seama că sunt inspirate de acolo”, a specificat Valeriu Ostalep.

Dezbaterea cu genericul „Situaţia din Kazahstan: ecouri până în Moldova” a fost ediţia a 221 din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” a IPN, organizată cu sprijinul Fundaţiei germane Hanns Seidel.