Republica Moldova a navigat cu bine printre pericolele anului 2014

Anul 2014 a adus cele mai mari schimbări în echilibrul geopolitic regional din zona Mării Negre. Republica Moldova a reuşit să treacă prin acest an fără să-şi schimbe orientarea geostrategică pro-europeană, deşi au existat temeri cu privire la o eventuală destabilizare în contextul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie.

Începând cu luna ianuarie a acestui an, manifestaţiile din centrul capitalei Ucrainei, Kiev, cresc în intensitate iar principalele revendicări sunt legate de demisia preşedintelui Viktor Ianukovici şi guvernului ucrainean.

Revolta ucraineană

Au loc confruntări violente între protestatari şi forţele de ordine, se înregistrează primele victime. Confruntarea civilă din Kiev a continuat şi în februarie, când în regiunile din vestul Ucrainei au început să se instituie administraţii revoluţionare care nu mai executau ordinele de la Kiev. În cele din urmă, la Kiev izbucnesc adevărate lupte de stradă, cu zeci de morţi şi sute de răniţi, iar preşedintele Ianukovici este nevoit să fugă în Rusia.

Se instaurează o nouă putere, reprezentată de partidele ”Patria” şi Alianţa Democratică Ucraineană pentru Reforme,  partidul lui Vitalii Kliciko. La câteva zile după aceste evenimente, sediile parlamentului şi guvernului din Simferopol, republica autonomă Crimeea, sunt ocupate de persoane înarmate, în uniforme fără semne distinctive. Are loc o lovitură de stat, iar persoanele care preiau puterea proclamă independenţa regiunii şi apoi, în martie, organizează un referendum contestat de Kiev prin care peninsula Crimeea devine parte a Federaţiei Ruse. La începutul lui aprilie încep manifestaţii separatiste în estul Ucrainei, la Harkov, Lugansk şi Doneţk. Persoane bine înarmate ocupă oraşul Sloviansk din regiunea Doneţk şi încep luptele pentru controlul regiunilor Lugansk şi Doneţk între forţele guvernamentale ucrainene şi separatiştii înarmaţi şi susţinuţi (inclusiv cu întăriri) de Rusia. Războiul din estul Ucrainei continuă de peste jumătate de an, în ciuda unui armistiţiu din septembrie, şi a făcut deja peste 5000 de victime.

Tentative de tulburare a echilibrului Republicii Moldova

În această situaţie încordată, Republica Moldova a rămas stabilă, deşi pe parcursul anului au existat mai multe cazuri în care instituţiile statului au fost nevoite să intervină în situaţii sensibile pentru securitatea naţională.

Astfel, cu ocazia zilei de 9 mai, când vicepremierul rus Dmitri Rogozin a mers în Transnistria prin aeroportul din Chişinău, delegaţia rusă s-a întors aducând cu sine semnături colectate pentru recunoaşterea independenţei regiunii transnistrene de către Rusia. Autorităţile moldoveneşti, în special Serviciul de Informaţii şi Securitate, au intervenit la bordul aeronavei şi au preluat recipientele cu listele semnate, prevenind astfel posibila declanşare a procedurii de recunoaştere a independenţei Transnistriei de către Rusia.

În timpul verii, câteva persoane din autonomia găgăuză au fost arestate fiind suspectate de organizarea unor acţiuni anticonstituţionale. Acestea ar fi recrutat tineri din regiune şi i-ar fi antrenat în Rusia pentru organizarea de violenţe şi ocuparea unor edificii.

Înaintea alegerilor parlamentare, percheziţii făcute la domiciliul unor membri ai organizaţiei ”Antifa” au constatat că aceştia dispuneau de un arsenal de mijloace de luptă, grenade, arme şi alte obiecte periculoase. Acestea au fost rechiziţionate, iar câţiva membri ai organizaţiei au fost reţinuţi. 

Coroborate cu reţinerea, pe tot parcursul anului, a mai multor persoane venite din Rusia în scopuri de consiliere a forţelor politice pro-ruse din Republica Moldova, dar şi în conexiune cu forţele ruseşti din regiunea transnistreană, aceste acţiuni, cumulate, relevă creşterea gradului de ameninţare la adresa stabilităţii Republicii Moldova pe fondul războiului din Ucraina. Fără îndoială, câştigarea alegerilor parlamentare din Republica Moldova de forţele pro-ruse ar fi însemnat atragerea neoficială a republicii în conflictul ruso-ucrainean de partea Rusiei, aceasta reuşind să deschidă un nou focar de ameninţare la adresa Kievului, dinspre sud-vest.

Ajutorul României

Pe tot parcursul anului 2014, România a devenit principalul partener economic extern al Republicii Moldova. Deşi o asemenea evoluţie era previzibilă având în vedere tendinţele din ultimii ani pe fondul restricţiilor ruseşti motivate politic, faptul că ea s-a transformat în realitate chiar în acest an, în mijlocul crizei relaţiilor ruso-europene, are o semnificaţie mai mult decât simbolică pentru Republica Moldova. Deplasarea în direcţia vestică a relaţiilor economice ale republicii contribuie la înscrierea ei în sfera de atracţie a Uniunii Europene, dar şi în spaţiul de limbă, cultură şi civilizaţie din care a fost ruptă în secolul trecut.

În aceeaşi logică integraţionistă se înscrie şi semnarea acordului de asociere şi de liber schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, în 2014. Totodată, cetăţenii moldoveni nu mai au nevoie de vize ca să ajungă în statele membre ale UE, ceea ce va contribui la creşterea gradului de interconectare a societăţii Republicii Moldova cu spaţiul european.

Finalizarea gazoductului Iaşi-Ungheni în 2014 oferă şi posibilitatea înlăturării dependenţei Republicii Moldova de gazele importate din Rusia prin realizarea de importuri din România. Pentru anul 2015 rămâne sarcina continuării acestui gazoduct de la Ungheni până la Chişinău, pentru a putea realiza efectiv aprovizionarea republicii cu gaz din România. 

Chiar dacă anul 2014 a adus regiunii Europei de Est experienţa unor modificări teritoriale şi conflicte politice şi militare, Republica Moldova a reuşit să se menţină stabilă şi chiar să puncteze realizări majore în calea integrării europene. Continuarea acestor realizări în anul 2015 depinde de realizarea unei guvernări de coaliţie între cele trei partide pro-europene. Până în acest moment, negocierile continuă.