Parlamentul European a votat o rezoluţie faţă de Moldova. Eurodeputaţii vorbesc despre justiţie selectivă, intimidarea opoziţiei şi critică sistemul electoral mixt

Parlamentul European a votat miercuri, 14 noiembrie, o rezoluţie privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE - Moldova. Eurodeputaţii au criticat evoluţiile politice de la Chişinău, în special fiind vorba de intimidarea opoziţiei, decizia de a schimba sistemul electoral, lipsa libertăţii presei, lipsa progresului în investigarea fraudei bancare, expulzarea celor şapte profesori turci, adoptarea legii privind amnistia fiscală etc.

Rezoluţia a fost votată de către 396 de eurodeputaţi, 76 au votat împotrivă, iar 186 de europarlamentari s-au abţinut.

Cele mai importante teze critice la adresa Chişinăului sunt: 

„Preocuparea cu privire la indiciile privitoare la o nouă reducere a spaţiului de acţiune pentru societatea civilă din ţară şi invită autorităţile să stopeze imediat acţiunile penale nejustificate sau disproporţionate, dintre care unele au fost declanşate de acuzaţii inventate, şi acţiunile de justiţie selectivă împotriva opozanţilor politici, a avocaţilor acestora şi/sau a familiilor lor; critică faptul că monitorizarea proceselor de către statele membre ale UE sau de către delegaţia SEAE este tot mai des împiedicată prin excluderea publicului din sala de judecată; îşi exprimă, în mod special, preocuparea cu privire la acţiunile care vizează apărători ai drepturilor omului, judecători independenţi precum Domnica Manole şi Gheorghe Bălan, jurnalişti şi persoane care critică guvernul sau pe preşedintele Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc; îndeamnă autorităţile să garanteze dreptul la un proces echitabil şi respectarea drepturilor omului în centrele de detenţie; subliniază necesitatea unor anchete eficace cu privire la acuzaţiile de tortură în instituţiile de detenţie şi în cele psihiatrice; invită autorităţile să garanteze, de asemenea, libertatea de întrunire şi de exprimare şi, în special, organizarea de demonstraţii paşnice şi solicită respectarea cu stricteţe a acestui drept fundamental în conformitate cu standardele internaţionale”.

PE „condamnă ferm extrădarea/răpirea recentă a unor cetăţeni turci în Turcia din cauza pretinselor legături ale acestora cu mişcarea Gülen, cu încălcarea principiului statului de drept şi a drepturilor fundamentale ale omului; îndeamnă autorităţilor Republicii Moldova să se asigure că orice cerere de extrădare provenită de la ţări terţe este prelucrată într-un mod transparent, respectând proceduri judiciare în deplină conformitate cu principiile şi standardele europene”.

PE „îşi exprimă preocuparea cu privire la riscul crescut al spălării banilor ca urmare a adoptării pripite, în iulie 2018, a aşa-numitului „pachet de reforme fiscale”, care include un regim de amnistie fiscală ce ar putea legaliza activele dobândite în mod ilicit; solicită modificarea pachetului legislativ, pentru a elimina astfel de lacune şi, între timp, se angajează să continue să acorde o deosebită atenţie punerii sale în aplicare, în coordonare cu Comisia, SEAE şi alte organizaţii internaţionale”.

PE „îşi reînnoieşte apelurile, pe baza constatărilor şi recomandărilor din primul şi al doilea raport Kroll, care ar trebui publicat integral, la urmărirea penală rapidă şi transparenţă a tuturor celor responsabili de frauda bancară în valoare de un miliard USD descoperită în 2014, precum şi la recuperarea activelor furate; ia act de strategia privind recuperarea activelor adoptată de autorităţile din Republica Moldova, dar constată cu preocupare că ancheta în acest caz a fost efectuată într-un mod mai degrabă ineficace; subliniază necesitatea ca instanţele să nu mai renunţe la a da curs unor probe solide şi să examineze cu promptitudine, în cadrul unor audieri publice, cazurile pendinte sau anchetele în curs, în special cazul lui Ilan Shor; subliniază că alegerea politică constând în a salva băncile din fonduri publice a înrăutăţit şi mai mult pierderea gravă a încrederii în politica din Republica Moldova; invită Consiliul să ia în considerare sancţiuni personale şi statele membre ale UE competente să ofere sprijin anchetei”.

PE „reaminteşte şi sprijină avizul Comisiei de la Veneţia cu privire la reforma electorală din Moldova, potrivit căruia trecerea la un sistem electoral mixt pentru alegerile parlamentare nu a beneficiat de consens (altul decât din partea partidelor democrat şi socialist) şi este posibil să conducă la influenţarea incorectă a candidaţilor de către interese de afaceri; îşi reiterează, prin urmare, apelul adresat autorităţilor din Republica Moldova să îmbunătăţească sistemul electoral pentru a se asigura că alegerile viitoare vor reflecta voinţa cetăţenilor Republicii Moldova şi nu pe cea a unui grup restrâns de persoane; solicită, de asemenea, autorităţilor Republicii Moldova să pună în aplicare pe deplin recomandările ODIHR, în special cu privire la finanţarea partidelor şi la libertatea şi pluralismul mijloacelor de informare; reafirmă disponibilitatea Parlamentului European de a observa următoarele alegeri parlamentare din Moldova”.

Amintim că Parlamentul European a organizat marţi, 13 noiembrie o dezbatere comună privind implementarea Acordului de Asociere UE - Republica Moldova. În cadrul şedinţei plenare, guvernarea de la Chişinău a fost dur criticată de către eurodeputatul Petras Auštrevičius, raportor pe cazul Republicii Moldova, dar şi de către alţi deputaţi care au luat cuvântul pentru a se expune cu privire la situaţia politică de la Chişinău.