Octavian Ţîcu: Unirea cu România are nevoie de mai mulţi paşi până la realizare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Este regretabil că mişcarea unionistă nu exploatează pe deplin dimensiunea istorică pentru a-şi susţine discursul şi platforma unionistă, susţine istoricul Octavian Ţîcu. Acesta a notat că ideea Unirii cu România are nevoie de mai mulţi paşi până la realizare, inclusiv prin deputaţi sau blocuri politice care ar fi în ipostaza de a decide acest pas.

Octavian Ţîcu a spus că este absolut evident, că o coaliţie a forţelor unioniste cu cele pro-europene ar scoate stigmatul pus pe unionişti, precum că „fac jocul lui Plahotniuc”, în contextul în care multe acţiuni ale organizaţiilor sau partidelor create pe acest segment sunt suspectate că ar fi în cârdăşie cu actuala guvernare. Explicaţia vine, în opinia lui Octavian Ţîcu, din uşurinţa cu care se formează noi forţe unioniste, se organizează evenimente, care până acum erau cu greu organizate.

Este un element important de reflecţie, mai spune acesta, cum reuşim să coagulăm forţele politice sănătoase în confruntarea cu actuala coaliţie de guvernare. „Poate fi un moment de reflecţie a situaţiei dramatice în care ne aflăm şi sunt de acord că această coalizare extinsă, între unionişti şi europenişti, este absolut necesară. Pentru aceasta există argumente atât din partea unioniştilor, cât şi a europeniştilor”, a mai spus istoricul.

Acesta a precizat că nu crede într-un profil al candidatului unionist în circumscripţie uninominală şi a făcut o paralelă cu evenimente istorice, când Blocul Moldovenesc era majoritar în circumscripţiile electorale şi avea dominaţie, însă Ion Pelivan, care era imaginea simbol a unionismului, a cedat funcţia lui unui om ca Ion Inculeţ, care venea din Rusia şi reprezenta spiritul pan-rus.

„Am făcut această paralelă pentru a înţelege că de fapt, dacă vorbim despre o situaţie de viaţă şi de moarte, în care nu există viitor după 2018, atunci avem de-a face cu două alternative: una de sorginte euroasiatică, în care intră actuala guvernare pro-europeană, Partidul Socialiştilor, PPEM şi Partidul lui Şor şi multe alte partide satelit care le-a încropat Partidul Democrat în jurul său şi restul societăţii moldoveneşti care are două alternative: să încerce anumite forme de coalizare politică de sorginte unionistă sau pan-europeană, sau realizarea unei înţelegeri prin cooptarea tuturor forţelor politice din afara sistemului oligarhic”, a spus istoricul.

Octavian Ţîcu a menţionat de asemenea că în 1918, Marea Unire s-a realizat pentru că Blocul Moldovenesc, prin concesii, a atras de partea sa socialiştii şi ţărăniştii, care erau împotriva unirii, dar erau pentru interesul Basarabiei. Însă, în 1991, Frontul Popular din Moldova a pierdut prin abordările sale şi a dus la excluderea elementelor care ar menţine umbrela viitorului românesc al Republicii Moldova.

„Desigur dacă ne uităm la evoluţia aritmetică a partidelor de sorginte unionistă vom vedea că au fost două partide, expres parlamentare, eşantionul cărora de vot a fost între 9% şi 16%, în diferite perioade istorice. Sunt doi factori importanţi care explică acest caracter minuscul al electoratului unionist, şi anume: integritatea liderilor şi complicitatea marilor puteri, ca Rusia”, a concluzionat istoricul.

Dezbaterile publice „Poziţia de start a formaţiunilor politice şi potenţialilor candidaţi independenţi pe platformă unionistă în prag de an electoral”, constituie ediţia a 82-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfăşurat cu susţinerea Fundaţiei germane Hanns Seidel.

Următoarea dezbatere cu genericul „Poziţia de start a partidelor şi potenţialilor candidaţi independenţi în prag de an electoral” este planificată pentru luni, 27 noiembrie, cu începere de la ora 14.00, în sala de conferinţe a Agenţiei IPN şi va întruni reprezentanţi dimensiunii euroasiatice a eşichierului politic.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite