Maia Sandu nu se grăbeşte să desemneze un candidat la funcţia de premier. Ce sesizare a depus preşedintele la Curtea Constituţională

La aproape trei săptămâni de la demisia Guvernului Chicu, Maia Sandu aşa şi nu a desemnat un candidat la funcţia de premier şi nici nu a anunţat când intenţionează să fac acest lucru, asta deşi consultările cu fracţiunile parlamentare deja au avut loc, iar preşedintelui ţării nu-i rămâne decât să desemneze un candidat la şefia Guvernului care, în decurs de 15 zile, va cere votul de încredere al Parlamentului.

Deşi Constituţia şi legislaţia nu prevede un termen limită în care preşedintele ţării este obligat să desemneze un candidat la funcţia de premier, avocatul Ion Dron susţine că preşedintele ţării este obligat în termen de 15 zile de la demisia Guvernului să desemneze un alt candidat la funcţia de premier. Conform acestei interpretări, termenul pentru desemnarea unui candidat a expirat încă pe 7 ianuarie, însă nimeni din politicieni, nici măcar ex-preşedintele Igor Dodon nu pune acest subiect în discuţie.

Până una alta, Republica Moldova rămâne în continuare cu un Guvern în exerciţiu, condus de ministrul de Externe, Aurel Ciocoi, după ce premierul demisionar Ion Chicu a refuzat să asigure interimatul funcţiei.

În aceste circumstanţe, Maia Sandu pare să nu se grăbească să desemneze un candidat la funcţia de prim-ministru, fapt care este dedus din sesizarea pe care a depus-o Maia Sandu luni, 11 ianuarie, la Curtea Constituţională, unde preşedintele ţării nu întreabă Curtea cât timp mai are la dispoziţie pentru a desemna un premier, dar vrea să verifice „constituţionalitatea mai multor articole de lege care limitează preşedintele ţării şi Guvernul demisionar în exercitarea atribuţiilor”. 

Cu alte cuvinte, Maia Sandu cere Curţii să intepreteze Constituţia şi Legea cu privire la Guvern în aşa fel încât şi Guvernul aflat în demisie să aibă mai multe atribuţii, dar şi preşedintele ţării să nu mai fie obligat să numească prim-ministrul interimar şi miniştrii interimari exlusiv din cadrul Guvernului aflat în demisie, cum a fost în cazul cu Aurel Ciocoi, când Maia Sandu nu prea avea opţiuni pentru funcţia de premier.

„În linii mari, solicitarea mea ţine de dreptul preşedintelui şi al Guvernului demisionar cu prim-ministru interimar de a efectua remanieri de cadre în cazuri excepţionale şi dreptul Guvernului demisionar de a semna tratate internaţionale, în anumite condiţii. De asemenea, am cerut declararea drept neconstituţională a mai multor prevederi din Legea cu privire la Guvern care ţin, în special, de desemnarea miniştrilor în exerciţiu exclusiv din rândul membrilor Guvernului demisionar, în condiţiile în care aşa ceva nu este prevăzut de Constituţie şi, totodată, acest lucru putând crea disfuncţionalităţi şi mai mari în gestionarea instituţiilor”, a scris Maia Sandu pe Facebook.

În opinia preşedintelui, expunerea Curţii Constituţionale pe aceste speţe „va clarifica situaţia actuală în care s-a pomenit ţara după acţiunile iresponsabile ale unor deputaţi în parlament, ale fostului preşedinte şi fostului premier în încercarea de destabilizare a situaţiei din ţară”. 

„Guvernul, chiar şi demisionar, trebuie să poată asigura administrarea ţării, până la numirea următorului guvern. Aceasta înseamnă posibilitatea de a efectua remanieri, de a elibera şi numi demnitari şi funcţionari publici în anumite condiţii, de a accesa fonduri în anumite limite constituţionale.

Situaţia fără precedent, creată intenţionat de fosta guvernare, cu scopul de a face statul şi mai slab, şi mai vulnerabil, în plină criză pandemică şi economică, poate fi soluţionată prin expunerea Curţii Constituţionale şi clarificarea lacunelor şi contradicţiilor identificate în sesizarea depusă azi”, a mai declarat Maia Sandu. 

Adevărul a făcut o analiză la situaţia ce urmează după ce premierul Ion Chicu a demisionat miercuri, 23 decembrie, cu o zi înainte ca Maia Sandu să fie învestită oficial în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova.