Experţii europeni din umbra miniştrilor moldoveni. Află ce fac şi cu cât sunt plătiţi
0Zeci de specialişti din UE consiliază din 2010 membrii Guvernului pentru ca ţara noastră să preia standardele comunitare. „Adevărul“ a vorbit cu câţiva dintre ei despre cum putem reforma domeniile-problemă
Nu apar la televizor şi nici nu iau decizii pentru mai-marii noştri, dar sfaturile lor cântăresc greu. Vin în fiecare zi în birourile lor de la Chişinău şi gândesc soluţii pentru viitorul Republicii Moldova. Nu au un panaceu ce ne-ar putea rezolva problemele, dar ştiu cum trebuie să arate o ţară pregătită de aderare.
„PESTE CÂŢIVA ANI NE VOM AMUZA DE CAMERELE DE LA BAC“
Dragoş Mihael Ciuparu din România este unul dintre specialiştii plătiţi de UE şi PNUD pentru a ne ajuta să reformăm sistemul educaţional. A venit la Chişinău în martie, de atunci este consilierul ministrului Educaţiei Maia Sandu. Ne-am întâlnit în perioada examenelor de Bacalaureat. „Peste câţiva ani ne vom amuza“, ne-a spus expertul surprins de reacţiile apărute pe seama camerelor instalate. „Am avut rezistenţă şi în România, dar aici a fost mai mare. În timp, în România, am observat că la universitate au început să vină studenţi mult mai buni. Până atunci aveam studenţi care nu puteau rezolva ecuaţii simple. Efectele se văd, dar am aşteptat trei ani“, explică profesorul universitar de la Universitatea Petrol – Gaze din Ploieşti.
Aceasta nu este însă singura nelămurire a specialistului. „Dintre ţările din Europa Moldova are cea mai mare investiţie publică în Educaţie, alocând peste 8% din PIB. România alocă 3,4%. În acelaşi timp, foarte mulţi bani se cheltuiesc ineficient. Am constatat că, înainte de reformă, gradul de ocupare al şcolilor era de circa 46%, de aceea era necesară acea optimizare“, menţionează expertul. „Urât s-a făcut şi descentralizarea. Autorităţile publice locale, în loc să rezolve problemele, trimit oamenii din teritoriu la minister, care n-are nicio posibilitate legală să-i ajute. Oamenii când au o problemă trebuie să meargă la primar“, mai spune specialistul.
NU NOTELE CONTEAZĂ, DAR CEEA CE ŞTII SĂ FACI
Soluţii există, „trebuie să schimbăm mentalitatea moldovenilor“. „Tinerii, dar şi părinţii trebuie să înţeleagă că nu contează ce notă ai, cât ceea ce ştii să faci. Oricât de multe diplome ai avea dacă nu faci meseria cu pasiune niciodată n-o s-o faci bine“, sugerează consilierul ministrului Educaţiei.
Mihael Ciuparu ar urma să plece din Moldova în septembrie, când îi expiră contractul. Până atunci, în afara orelor de lucru, profesorul de la Ploieşti a descoperit locuri ce n-au nevoie de schimbări. „Ador Codrii, am trecut pe acolo când erau înfloriţi salcâmii. Au înflorit şi teii. Îmi place mult că e verde. Şi Chişinăul este verde, îmi plac florile din oraş. Plus la toate, am o echipă foarte bună aici“, mărturiseşte Mihael Ciuparu.
AVEM POTENŢIAL MARE ÎN AGRICULTURĂ
Cu acelaşi entuziasm despre Chişinău vorbeşte şi colegul său de la Ministerul Economiei, Andrea Lorenzo Capussela din Italia, consilierul ministrului Economiei Valeriu Lazăr, care contribuie la accelerarea integrării economice în UE. Pentru că a gustat deja din produsele moldoveneşti, spune că acestea ar putea face concurenţă celor din supermarketurile din Vest. „Şi noi avem agricultură în Italia, dar nu am gustat piersici atât de bune ca-n Moldova. Aproape toate produsele pe care le găsesc la piaţă sunt foarte bune. Aveţi un mare potenţial de dezvoltare“, ne laudă specialistul.
De doi ani de când este în Moldova ştie toate lacunele sistemului economic. „Aveţi nevoie de reforme structurale. Până în ’91, agricultura Moldovei a fost organizată pe o scară largă, aveaţi ferme mari, cooperative deţinute de stat. După Independenţă, aceste ferme au fost împărţite în bucăţi mici. E nevoie de consolidarea pământurilor sau de o coordonare între proprietari. Nu poţi avea un sistem agricol eficient cu drumuri proaste, birocraţie şi fără canale de irigare“, sugerează expertul din peninsulă, care adaugă că acestea sunt şi motivele din cauza cărora Moldova importă din UE mărfuri de două ori mai mult decât exportă.
LEGI STRÂMBE ŞI JUSTIŢIE SELECTIVĂ
Avem probleme şi la capitolul investiţii. Nu suntem însă singurii, Italia are aceleaşi preocupări. „Aveţi nevoie de investiţii. Problema nu este însă în bani, ci în cei care îi au. Ei sunt reticenţi pentru că în Moldova, pe lângă riscurile de afaceri, sunt şi riscuri legale, care nu pot fi anticipate. Italia are probleme similare: corupţie, justiţie lentă, dar suntem norocoşi că avem un nivel înalt de dezvoltare. Îmbunătăţirea sistemului judiciar ar încuraja investitorii“, explică Andrea Lorenzo Capussela.
Soluţia ar fi Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător între Republica Moldova şi UE, pe care ar urma să-l parafăm la Vilnius şi care va schimba economia la faţă. „Spre deosebire de Preferinţele Comerciale Autonome, regimul actual acordat pe un termen limitat, noul document va fi un acord încheiat pe o perioadă nedeterminată, oferind beneficii la export mai mari“, afirmă expertul italian. Ne sugerează însă să nu pierdem nici piaţa rusească. „Moldova trebuie să fie deschisă pentru ambele pieţe şi asta este posibil. Acordul de Liber Schimb cu UE este compatibil cu acordul de liber schimb cu statele CSI“, mai spune economistul.
Dragoş Mihael Ciuparu, expert internaţional la Ministerul Educaţiei
PRIMA CONDIŢIE: STABILITATE POLITICĂ
De aceeaşi părere sunt şi alţi doi experţi care îl consiliază pe ministrul Agriculturii Vasile Bumacov pentru a armoniza legislaţia noastră cu cea a UE. Unul dintre ei se poate lăuda deja cu rezultate. „De când sunt aici, Moldova a reluat exportul de miere în UE. În 2010, Directoratul General pentru Sănătatea şi Protecţia Consumatorului din cadrul Comisiei Europene a scos embargoul pentru miere, după ce am fost vizitaţi de o misiune de la Bruxelles“, menţionează britanicul Richard Moody, care se află în Republica Moldova de patru ani. L-am întrebat la ce lucrează acum şi am aflat că ministerul finalizează strategia naţională pentru dezvoltarea agriculturii în mediul rural. „În acest domeniu, problemele Moldovei sunt aceleaşi ca în Europa de acum 10 ani. Infrastructura de piaţă este slabă, fermierii au probleme cu livrarea produselor. De asemenea, eficienţa producţiei înseamnă tehnologie modernă. Iar Polonia este unul dintre exemplele bune“, spune Richard Moody.
„E o situaţie pe care am avut-o în Polonia acum 10-15 ani. Companiile europene mari ne-au ajutat însă să reconstruim şi să modernizăm agricultura. Polonia este o ţară mult mai mare. Dacă veţi avea fondurile necesare, cred că progresul va fi mult mai rapid“, povesteşte polonezul Waldemar Sochaczewski care a venit în Moldova în 2010. Şi e posibil, cu o singură condiţie: „Aveţi nevoie şi de stabilitate politică“ spun consilierii de la Ministerul Agriculturii.
Experţii de la Ministerul Agriculturii
Plătiţi cu 400-500 de euro pe zi
Experţii internaţionali de nivel înalt sunt angajaţi de UE în cadrul Misiunii de Consiliere în Politici Publice pentru Moldova, la solicitarea Guvernului. Ei acordă asistenţă în elaborarea, implementarea şi monitorizarea politicilor necesare pentru apropierea de UE.
În prezent avem 15 consilieri străini repartizaţi la ministerele Economiei, Justiţiei, Interne, Agriculturii, Transporturilor, Educaţiei, Mediului, la Serviciului Vamal, Procuratura Generală, Biroul Migraţie, Fisc, CNA, Oficiul primului-ministru (în domeniul energiei şi comunicării). Experţii sunt recrutaţi conform ofertelor financiare ale candidaţilor, ce pot varia între 400 şi 500 de euro pe zi. Bugetul total al proiectului este de 6,6 milioane de euro, finanţat de UE, co-finanţat şi implementat de PNUD Moldova.
Toate hopurile duc la Drumuri
Cu sau fără prea multă experienţă în domeniu, mai toţi străinii care ne vizitează ţara se plâng mai ales pe drumurile proaste. L-am provocat la o discuţie şi pe consilierul ministrului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor. Ajuns în Moldova în 2011, letonul Vigo Legzdins ne spune despre experienţa lui pe şoselele moldoveneşti: „Şoferii s-au obişnuit să meargă fără linii trasate, uneori însă mi-e greu să înţeleg pe ce bandă sunt, mai ales seara. Să conduci în întuneric este o provocare“.
Gropile adânci din asfalt ce dau bătăi de cap şoferilor pot fi însă explicate. „Mai bine de 20 de ani drumurile au fost neglijate, nu au primit finanţare adecvată. Drumurile sunt o infrastructură ce nu poate fi menţinută cu vorbe. Dacă o neglijezi ani la rând, nu poţi s-o reconstruieşti în câteva zile“, argumentează consilierul.
N-AVEM TRAFIC SUFICIENT PENTRU O AUTOSTRADĂ
Expertul susţine că pentru a aduce la o stare decentă cei peste 9.000 de kilometri de drum naţional vom avea nevoie de 10-15 ani. O spune din experienţa ţării sale şi ne dă câteva sfaturi. „Drumurile trebuie finanţate din banii celor care le folosesc. E ca în cazul electricităţii, gazului etc. Dacă aduni bani de la şoferi şi-i cheltuieşti pe altceva, oamenii nu vor înţelege de ce trebuie să le plătească dacă nu văd schimbări“, spune Vigo Legzdins.
Ne-a explicat şi de ce nu putem spera la o autostradă ca-n Vest. „Nu aveţi traficul necesar, de aceea costurile unei autostrăzi de 200 de kilometri nu ar fi justificate. Poate într-un context internaţional, când va creşte traficul tranzit din România în Ucraina, dar până atunci trebuie să vă îmbunătăţiţi reţeaua proprie“, explică funcţionarul.
Vigo Legzdins, consilier la Ministerul Transporturilor
RESTANŢE LA SIGURANŢA RUTIERĂ
Mari restanţe avem şi la capitolele siguranţa şoselelor şi la calitatea materialelor de construcţie. „Mă refer la infrastructură (treceri pietonale, indicatoare), dar şi la atitudinea oamenilor. Desigur e importantă şi munca poliţiştilor, care nu reprezintă doar persoane ce stau în boscheţi şi te sacţionează, ci care într-adevăr te anunţă unde există risc sporit de accident etc.“, mai spune specialistul.
Potrivit expertului din Letonia, standardele de construcţie trebuie revăzute pentru că sunt învechite. Un acord în acest sens ar urma să fie semnat în vară cu partenerii internaţionali.
CONCESIONAREA AEROPORTULUI, O SOLUŢIE
Totodată, Vigo Legzdins susţine că avem restanţe şi-n domeniul feroviar şi avia. „Încă este monopol. Trebuie îmbunătăţit cadrul legal pentru a crea condiţii de piaţă liberalizată“, menţionează specialistul. Cât despre concesionarea aeroportului Chişinău, expertul spune că este o idee bună. „Funcţionează în multe părţi ale lumii. De ce să nu ar exista şi în Moldova? Dacă e făcut bine, fără a nu crea monopol privat în locul unui monopol public, cred că e o idee de luat în considerare, mai ales că aveţi nevoie de investiţii“, adaugă Vigo Legzdins.
Se încarcă comentariile...
