Criza politică ne plasează alături de Armenia şi Georgia

Majoritatea moldovenilor ar vota la un eventual referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană. FOTO Tudor Iovu

Experţii sunt tot mai sceptici că ţara noastră va semna în noiembrie, la Vilnius, Acordul de Asociere cu UE. Mai mult, ei susţin că în discuţiile neoficiale de la Bruxelles Moldova este văzută la pachet cu Armenia şi Georgia, iar eventualele anticipate ne-ar putea agrava situaţia.

În cadrul reuniunii de la Bruxelles de săptămâna trecută, miniştrii de externe ai ţărilor UE au luat act de evoluţia şi implementarea obiectivelor Parteneriatului Estic şi au trasat câteva concluzii înaintea summit-ului de la Vilnius, din noiembrie. În document se subliniază faptul că ritmul implementării reformelor va determina intensitatea cooperării ţărilor din Parteneriatul Estic cu UE.

„Consiliul Afacerilor Externe al Uniunii Europene reaminteşte că Consiliul European a solicitat realizarea progreselor în ceea ce priveşte semnarea acordurilor de asociere, inclusiv de creare a zonelor de liber schimb cu Republica Moldova, Georgia şi Armenia, cu scopul de a finaliza lucrările către summit-ul Parteneriatului Estic“, se menţionează în concluziile miniştrilor de externe.

„O palmă dată Moldovei“

Experţii moldoveni spun însă că, deşi suntem lăudaţi, neoficial se discută despre coordonarea la nivel regional a procesul de parafare a Acordului de Asociere. „Am avut mai multe discuţii neformale. Acest document îmi confirmă faptul că există tendinţa de a sincroniza şi de a coordona la nivel regional a procesului de parafare a Acordului de Asociere, odată cu Georgia şi Armenia. Înţelegem dificultăţile tehnice şi că regulile nu se schimbă de dragul Republicii Moldova, dar de ce să nu parafăm acest acord atunci când terminăm negocierile?“, se întreabă Leonid Litra, vicedirector la IDIS Viitorul. În plus, expertul susţine, într-un articol pentru publicaţia urcaineană „Zerkolo nedeli“, că acest fapt semnifică o palmă pentru Moldova.

„Georgia şi Armenia sunt în urma noastră. Şi ele au problemele lor. Nu aş fi sigur că aceste state vor finaliza negocierile până în toamnă. Rămâne de văzut cum va fi aplicat principiul diferenţierii, ce vor face statele-membre ale UE în cazul în care Armenia şi Georgia nu vor reuşi să finalizeze acordul respectiv până în toamnă? Răspunsul este la Bruxelles“, susţine Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă.

Din punct de vedere politic, suntem în aceeaşi barcă cu Ucraina, Armenia şi Georgia. Nimeni nu oferă mai mult nimănui.

Victor Chirilă,
expert în politică externă

Timp suficient pentru procedura tehnică

Expertul susţine că parcursul nostru european depinde mult şi de situaţia politică de la Chişinău. „Acest Acord urmează să fie finalizat în martie şi, probabil, există timp suficient pentru a duce la bun sfârşit şi procedura tehnică. Foarte mult depinde şi de diplomaţia noastră, dacă va reuşi să convingă statele-membre“, mai spune comentatorul. „Negocierea Acordului presupune anumite decizii politice şi abordarea strategică pentru următorii ani. În funcţie de situaţia politică din ţară, dacă vom merge sau nu la alegeri. Dacă da, care va fi viitoarea majoritate, va fi una pro-europeană sau pro-euroasiatică? Dacă revin comuniştii la putere, atunci lucrurile sunt incerte“, mai spune Victor Chirilă.

De cealaltă parte, Dirk Schuebel, şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, spune că Bruxelles-ul negociază cu fiecare ţară în parte. „Aceste concluzii confirmă că UE apreciază fiecare ţară, care negociază Acordul de Asociere, după propriile merite“, a accentuat Schuebel. Până la finele anului 2012, Moldova era privită drept „povestea de succes“ a Parteneriatului Estic, iar preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a vorbit de câteva ori despre semnarea Acordului de Asociere la sfârşitul anului 2013. ;

Ucraina, ultimul semnal 

Preşedintele ucrainean Viktor Ianucovici s-a întâlnit ieri, la Bruxelles, cu preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso şi preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy. Liderii UE au semnat un acord de asistenţă macrofinanciară de 610 milioane de euro, dar, potrivit presei de la Kiev, principalul scop al întâlnirii a fost să transmită „ultimul semnal“ că ţară vecină trebuie să facă schimbătri urgente, în domenii precum justiţia, statul de drept şi respectarea drepturilor omului.