Crin Antonescu: „Sunt diferit de Traian Băsescu. Nu e greu să arunci petarde de genul «cetăţenia română pentru toţi», «noul proiect de ţară al României»“

Preşedintele Senatului de la Bucureşti face bilanţul vizitei de două zile la Chişinău, unde ne-a asigurat de sprijinul României pentru parcursul european al Moldovei. Comentând recentele declaraţii ale lui Traian Băsescu despre eventuala unire, Crin Antonescu îi îndeamnă pe oamenii politici de la Bucureşti „să se abţină să facă o campanie electorală iresponsabilă pentru voturile basarabenilor, dacă îi iubesc atât de mult pe cât declară“.

Dle Crin Antonescu, aţi venit la Chişinău la o săptămână de la summitul de la Vilnius, unde Moldova a parafat Acordul de Asociere cu UE. Ce rol are colaborarea parlamentară în procesul de apropiere a ţării noastre de UE?

Crin Antonescu: Comisia comună pentru integrare europeană dintre Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova a avut un rol deosebit de important în toate demersurile de diplomaţie parlamentară care au pregătit momentul Vilnius. Rolul legislativelor este unul esenţial, fiind vorba despre ratificarea acordurilor în cele 28 de state-membre ale UE.

În Uniunea Europeană există legături foarte strânse între parlamentarii din diferite ţări. Prin intermediul familiilor politice prezente atât în forurile legislative naţionale, cât şi în Parlamentul European, se iau decizii, relaţiile interparlamentare sunt o parte esenţială a politicii europene. Acum suntem în perioada post-Vilnius în care din nou demersurile de diplomaţie parlamentară sunt foarte importante. E şi un alt aspect – armonizarea legislaţiei naţionale cu cea europeană, adoptarea aquis-ului comunitar. Ajutorul României este esenţial la acest capitol – legislaţia europeană e tradusă în limba română, care acum, putem spune, e şi limba oficială a Republicii Moldova, ceea ce face ca ţara dumneavoastră să nu mai piardă timp cu traducerea.

Apropo de limba română. Eraţi la Chişinău joi, în ziua când Curtea Constituţională a pronunţat o decizie prin care, practic, a fost recunoscut faptul că limba oficială e româna. Ce aţi simţit?

A fost o mare bucurie să mă aflu la Chişinău chiar în acel moment. Am simţit aceeaşi bucurie ca toţi cei de aici. Pe ambele maluri ale Prutului, în Moldova lui Ştefan cel Mare, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir, Mihai Eminescu, Grigore Vieru s-a vorbit mereu doar româneşte.

Curtea Constituţională a Republicii Moldova a luat o decizie pe care nu mă sfiesc să o numesc istorică, extraordinar de importantă. Aceasta nu doar statuează termenul oficial de limbă română, pentru ceea ce este, aşa cum noi stim, de atâta vreme, limba pe care o vorbim şi în România, şi pe care o vorbesc românii şi în Republica Moldova, dar care întemeiază această decizie pe considerarea Declaraţiei de Independenţă, din 1991, drept document constitutiv şi prioritar al Constituţiei şi corpului de documente constituţionale ale Republicii Moldova

Am trăit acest moment istoric la Academia de Ştiinţe a Moldovei, unde una din temele de preocupare era o dispută legată de acest adevăr istoric. Decizia Curţii Constituţionale de la Chişinău are repercursiuni favorabile pentru cauza românilor şi din alte părţi, din Ucraina, de exemplu.

La Chişinău v-aţi întâlnit nu doar cu şeful Legislativului, Igor Corman, ci şi cu preşedintele ţării Nicolae Timofti şi premierul Iurie Leancă. Despre ce aţi vorbit?

Am venit la Chişinău cu o agendă concretă legată de procesul integrării europene a ţării dumneavoastră. Republica Moldova şi România au lucrat strâns şi au muncit foarte mult pentru a obţine rezultatul de la Vilnius, care ne oferă posibilitatea să continuăm demersurile deja începute. Este foarte mult de lucru şi toţi ne dorim ca aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeana să aibă loc cât mai rapid. Decizia de la Vilnius este un moment de succes meritat. Nu a fost un pas uşor. Dar trebuie tratat ca atare. E un succes de care nu aveţi foarte mult timp să vă bucuraţi. La mijloc e şi contextul geopolitic, şi marile temeri şi provocări ale anului 2014. Sunt multe lucruri de făcut în continuare.

Eu sunt foarte diferit de preşedintele Traian Băsescu. Mie nu-mi plac numerele de iluzionism şi vorbele mari. Nu este greu să arunci petarde de genul «cetăţenia română pentru toţi», «eliminarea vizelor pentru toţi», «noul proiect de ţară al României».

În România există un consens politic total pentru a sprijini eforturile de asociere şi de integrare ale Moldovei. Am fost şi ramânem un susţinător fidel al parcursului european al ţării dumneavoastră. Suntem convinşi că viteza de apropiere a Republicii Moldova de UE şi viceversa ar trebui să fie cât mai mare.   

Cum vi s-au părut oamenii politici de la Chişinău în ceea ce priveşte hotărârea de a urma calea integrării europene?

Decizia şi rezultatul de la summitul de la Vilnius li se datorează exclusiv oamenilor politici din Republica Moldova. Hotărârea lor – şi tăria cu care a fost aceasta exprimată – a fost cea care a determinat ţările UE să propună începerea acestui proces. Faptul că Republica Moldova a parafat Acordul de Asociere este o garanţie de necontestat a voinţei oamenilor politici de la Chişinău de a duce ţara în UE. Este cea mai importantă decizie pe care oamenii politici de la Chişinău au luat-o de la obţinerea Independenţei. Îi felicit pentru succes şi pentru determinare.

Ce aţi mai evidenţia din discuţiile pe care le-aţi avut la Chişinău?

Pe lângă discuţiile privind eforturile parlamentare de a susţine integrarea europeană a Republicii Moldova, am abordat şi alte teme, cum ar fi cea a vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova. L-am asigurat pe colegii din Parlamentul de la Chişinău că România va fi prima ţară din Uniunea Europeană care va ridica regimul de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova, imediat ce la nivel european va exista o astfel de hotărâre politică. Aş vrea să fiu foarte clar sub acest aspect, dorim acest lucru foarte mult şi îl vom face fără întârziere, dar România este o ţară-membră a UE şi în această materie trebuie să se conformeze politicii comune – orice om politic care vine şi vă spune altceva dă dovada de iresponsabilitate, vine cu o promisiune fără acoperire.

Faceţi parte din USL, actuala guvernare de la Bucureşti, care se declară opusă celei care a deţinut puterea până acum un an şi ceva, mă refer la tabăra preşedintelui Traian Băsescu, care a avut faţă de Republica Moldova mesaje foarte calde. Această opoziţie vizează şi o altă atitudine faţă de Republica Moldova, una mai rece?
 

Suntem foarte diferiţi de fosta putere. Eu sunt foarte diferit de preşedintele Traian Băsescu. Mie nu-mi plac numerele de iluzionism şi vorbele mari. Eu ştiu că tot ce se poate oferi Republicii Moldova trebuie să fie în acord cu obligaţiile pe care România şi le-a asumat faţă de partenerii săi din UE, eu ştiu că proiectele de ţară trebuie discutate înainte de a fi lansate cu cei pe care îi implică. Nu este greu să arunci petarde de genul „cetăţenia română pentru toţi“, „eliminarea vizelor pentru toţi“, „noul proiect de ţară al României“. Sunt nişte vorbe foarte efervescente, dar sunt numai vorbe, ce se poate face în mod real şi concret din ele este altceva. Mi se pare un gest de iresponabilitate să arunci astfel de vorbe care creează speranţe oamenilor, speranţe ce nu pot fi împlinite, este un gest de cruzime. Ce îţi poate aduce asta? Să îi faci pe ceilalţi să pară mai puţin iubitori de români? Să aduni câteva voturi? 

Ce propuneţi? Ca politicienii români să nu ne mai facă „declaraţii de dragoste“?

Cred că în acest moment Republica Moldova nu are nevoie de aşa ceva. Cu astfel de declaraţii – care par atât de iubitoare, calde şi bine intenţionate - de la Bucureşti se poate face mult rău Republicii Moldova. Ţara dumneavoastră va trece de acum încolo, până va deveni membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, prin cea mai grea perioadă a existenţei sale – atât presiunile din regiune, cât şi acutizarea dezbaterii interne „pro“ sau „contra“ Europa, reformele ce trebuie făcute, ca să nu mai vorbim despre conflictul îngheţat din Transnistria, toate impun linişte, stabilitate, responsabilitate. Este momentul ca oamenii politici de la Bucureşti să se abţină să facă o campanie electorală iresponsabilă pentru voturile românilor din Republica Moldova. Asta dacă îi iubesc atât de mult pe cât declară.

Un aspect sensibil este cel al taxelor pentru redobândirea cetăţeniei române. Un semn al diferenţei dintre fosta putere de la Bucureşti şi actuala este că nu aţi acceptat iniţiativa ca pentru basarabeni aceste taxe să fie micşorate cu 90%. Ce ar trebui să înţeleagă basarabenii?

Au de ales între o fostă guvernare, care atunci când a deţinut puterea la Bucureşti, depunându-şi de peste zece ori mandatul pentru a trece fără dezbatere parlamentară atâtea şi atâtea proiecte, nu a inclus şi această măsură (deşi dacă dorea cu adevărat să o facă nu văd cine ar fi oprit-o), şi actuala putere, care face foarte mult pentru a asigura procesarea cât mai rapidă a dosarelor depuse şi multe alte eforturi pentru uşura mersul lucrurilor, dar care nu poate să nu realizeze ceea ce-i impune contextul legislativ al UE. Unii vin să propună lucruri ce erau atât de uşor pentru ei să le realizeze când deţineau puterea! De ce n-au făcut-o? România şi-a respectat întotdeauna angajamentele faţă de toţi partenerii săi. Întotdeauna, întocmai şi în toate privinţele.

Aceste divergenţe dintre actuala şi fosta putere de la Bucureşti ar putea avea consecinţe negative în ceea ce priveşte atitudinea faţă de Republica Moldova?

În România nu au fost niciodată divergenţe faţă de sprijinul acordat Republicii Moldova, indiferent în ce formă a fost acesta. Tot timpul abordarea şi faptele faţă de Republica Moldova au fost similare. Pot fi la Bucureşti oameni politici care vorbesc diferit, mai emoţional sau nu, faptele sunt cele care trebuie să conteze. Acest lucru nu se va schimba nici pe viitor, în rândul oamenilor politici de la Bucureşti este unanimitate în ceea ce priveşte relaţia cu Republica Moldova. Eu văd că acum cele două guverne fac mult mai mult decât în trecut, acesta este lucrul cel mai important. Noi vrem să mergem înainte cu cooperarea noastră, să o aprofundăm, să o adâncim.

Nu caut vinovaţi, dar nu trebuie să fim mulţumiţi; până acum puteam realiza mai mult. La fel, nu trebuie să punem în faţă lucrurile mai puţin bune. Noi vrem să pornim de la ceea ce merge bine şi să facem mai mult în viitor. Există o certitudine că, începând cu 2014, cooperarea dintre noi va fi mai strânsă decât oricând înainte. Salutăm în mod deosebit proiectele energetice în care cele două guverne cooperează.

Un important aspect al prezenţei României în Republica Moldova vizează TVR. Cum comentaţi revenirea televiziunii publice de la Bucureşti pe micile ecrane de la noi?

În lumea de azi, cu siguranţă, televiziunea este un canal de comunicare şi o punte de legătură. Fiind vorba despre televiziunea publică, aceasta oferă posibilitatea unei informări cât mai obiective, a unor programe de calitate în care conţinutul cultural să ocupe un loc cât mai mare. Pot spune, ţinând cont de frecvenţa cu care mi-a fost pusă această întrebare la Chişinău – că această revenire a fost un lucru extrem de aşteptat de către românii de pe ambele maluri ale Prutului şi că se doreşte ca lucrurile să nu se oprească aici. Este un punct pe care l-am notat pe agenda mea personală de politician.

„Mi se pare extraordinar mesajul transmis de SUA la Chişinău“

Situaţia din regiune s-a complicat foarte mult după summitul de la Vilnius. În Ucraina sunt proteste de amploare, în Transnistria autorităţile separatiste au reluat provocările... Aţi abordat aceste subiecte la Chişinău?

Am discutat despre asta cu preşedintele Nicolae Timofti. Uniunea Europeană urmăreşte atent situatia din regiune. Momentul Vilnius are la bază o decizie susţinută de toate statele UE, este voinţa ţărilor europene de a primi alături de ele toate statele din regiune care doresc să li se alăture. Această voinţă nu poate fi influenţată de niciun alt stat şi de nicio altă putere. În Europa nici nu mai există sfere de influenţă şi nici extinderea europeană nu se face pentru a îngrădi pe cineva. Este foarte important ca toate statele din regiune să acţioneze responsabil şi cu profunda înţelegere a faptelor, a realităţilor şi a voinţei exprimate de oamenii acestor ţări.

Problema soluţionării conflictului din Transnistria a fost inclusă în programul coaliţiei de guvernământ din Germania. Ce poate să însemne acest lucru, în opinia dumneavoastră?

Germania este unul dintre motoarele Uniunii Europene şi unul dintre arhitecţii construcţiei europene de la începuturile acesteia. Este un semn că un stat ce are un cuvânt greu de spus referitor la continuarea procesului de lărgire a UE priveşte cu interes şi îşi asumă nişte obiective concrete ce ţin de Republica Moldova, ca răspuns la dorinţa acesteia de integrare europeană. Germania este unul dintre cei mai importanţi parteneri politici şi, mai ales, economici ai României în UE, iar interesul noului cabinet al cancelarului Angela Merkel pentru problemele Republicii Moldova ne bucură.

Vizita dumneavoastră a coincis cu cea a secretarului de stat american, John Kerry. Venirea unui demnitar de un asemenea rang la Chişinău e un semn că Moldova îşi schimbă statutul în regiune?

Statele Unite sunt cel mai important partener al României din afara UE. Este o ţară cu care noi avem un parteneriat fundamental – desfăşurăm un proiect comun esenţial pentru securitatea Europei. SUA sunt şi un important investitor în România, şi un susţinător al dezvoltării democratice atât în România, cât şi în regiune. SUA au susţinut România şi ţările din Europa Centrală şi de Est în dorinţa lor de integrare. Acum că Republica Moldova doreşte şi ea să parcurgă acest drum, mi se pare extraordinar mesajul transmis de Statele Unite, prin secretarul de stat John Kerry, chiar aici la Chişinău, oamenilor politici din Republica Moldova. Este un semn de netăgăduit că în dorinţa sa de integrare europeană Republica Moldova nu este singură, că pe lângă România mai sunt state ce-i sunt alături, o susţin şi o încurajează. Nu sunteţi singuri! Continuaţi să mergeţi înainte - spre Europa!

Republica Moldova are de făcut de acum încolo şi mai multe reforme, ţinând cont de demersul său european ambiţios. E un proces prin care a trecut şi România. Ce ne puteţi împărtăşi din această experienţă?

În primul rând, să înţelegeţi că reformele sunt pentru cetăţenii Republicii Moldova, că tot ce se face în domeniul administraţiei, justiţiei, economiei şi aşa mai departe le serveşte lor, le îmbunătăţeşte lor viaţa. În al doilea rând, să înţelegeţi că toate principiile şi normele europene sunt expresia unor negocieri în care se regăsesc interesele tuturor statelor, că nu este nimic impus, că nimic nu este făcut pentru a leza interesele unui membru în dauna altuia. Dincolo de aceasta, trebuie să ţineţi cont de faptul că fiecare proces de integrare este un caz unic, ale cărui trăsături depind de situaţia din fiecare ţară. Puteţi învăţa nu doar din experienţa României, dar şi a tuturor celorlalte state. Sunt sigur că liderii politici de la Chişinău ştiu cel mai bine ce să facă, iar noi îi vom ajuta ori de câte ori ne-o vor cere.

„Ca preşedinte, nu voi avea un rol decorativ“

Sunteţi candidatul USL la Preşedinţia României. În Republica Moldova sunt deja mulţi oameni care au şi cetăţenia română. Cum îi veţi convinge să vă voteze?

Fiecare lider politic, fiecare conducător din istorie a avut succes numai dacă a reuşit să fie un unificator al poporului său. Îmi doresc să pot fi un astfel de lider pentru România, la fel cum liderii politici de aici, de la Chişinău, doresc să facă acelaşi lucru în Republica Moldova, pentru ca ţara să aibă succes pe drumul european pe care tocmai s-a angajat. Ca preşedinte al României îmi doresc să pot stabili un consens intern în privinţa dezvoltării ţării, în privinţa drumului către viitor. De asemenea, vreau să pot contribui la realizarea unui consens între Bucureşti şi Chişinău, în beneficiul tututor românilor. Aici aş vrea să mai subliniez ceva - integrarea Republicii Moldova în UE va permite elaborarea în cadrul european a unor proiecte comune între România şi Republica Moldova. Vor fi proiecte de mare importanţă pentru ambele ţări, cu beneficii imense pentru locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului.

Ce fel de proiecte?

Mă refer la interconexiunile dintre sistemele de distribuţie a gazelor naturale – se vorbeşte foarte mult despre importanţa unui gazoduct între România şi Republica Moldova, dar se uită că acesta nu este decât o parte a reţelei europene. Mă refer la dezvoltarea infrastructurii de transport – la podurile ce trebuie construite peste Prut ca să faciliteze creşterea schimburilor de mărfuri şi a circulaţiei, la şoselele şi autostrăzile care vor fi trebui să lege nu doar România şi Republica Moldova una de alta, dar şi Republica Moldova de restul Uniunii Europene.

De ce este important acest lucru şi de ce vreau să insist asupra lui? Toate aceste proiecte vor putea fi definite ca proiecte europene, vor putea fi finanţate din bani europeni. Una dintre priorităţile mele ca preşedinte al României va fi să susţin introducerea pe agenda politică sprijinirea la nivel european şi naţional a acestor proiecte de interes comun pentru oamenii de pe cele două maluri ale Prutului. Ca preşedinte voi putea să discut direct cu alţi şefi de stat şi de guvern din UE în Consiliile Europene, voi putea discuta aceste lucruri în CSAT, voi putea urmări realizarea acestor obiective prin procedura de semnare a proiectelor de lege venite de la Parlament. Nu voi avea un rol decorativ.