Comisia guvernamentală pentru reintegrarea ţării s-a întrunit după o pauză de mai bine de doi ani

În cadrul şedinţei Comisiei guvernamentale pentru reintegrarea ţării de joi, 19 aprilie, au fost trecute în revistă ultimele evoluţii în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană. Au fost abordate subiecte actuale legate de problematica transnistreană, precum şi aspecte ce ţin de coordonarea proiectelor de asistenţă finanţate de către donatorii externi şi care vin în susţinerea populaţiei din raioanele de est ale ţării.

Viceprim-ministrul Cristina Lesnic a efectuat o prezentare amplă a activităţilor realizate în toate platformele de negocieri în perioada 1 ianuarie 2017-prezent.

Ea a prezentat dinamica înregistră în grupurile de lucru sectoriale, cu enunţarea celor opt priorităţi ce se conţin în aşa-numitul pachet Berlin, dar şi a rezultatelor obţinute la faza de implementare a celor cinci decizii protocolare semnate în anul 2017 (deschiderea podului Gura Bâcului-Bâcioc, apostila, şcolile cu predare în grafia latină, terenurile din raionul Dubăsari, telecomunicaţiile), dar şi specificarea măsurilor întreprinse în vederea soluţionării celorlalte trei probleme primordiale (autovehiculele din regiunea transnistreană, libera circulaţie, situaţia cauzelor penale). 

În context, au fost specificate şi unele dificultăţi/ provocări întâmpinate la etapa de implementare a angajamentelor asumate în comun cu partea transnistreană.

S-a menţionat că partea moldovenească a insistat ca în cadrul negocierilor sa fie luate în vizor alte doi priorităţi referitoare la acordarea unei atenţii sporite situaţiei din Zona de Securitate şi monitorizarea respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană, cu concretizarea concomitentă a necesităţii avansării continue în procesul de aplicare a mecanismelor DCFTA în regiunea transnistreană, dar şi a indispensabilităţii fortificării capacităţilor instituţionale ale Biroului politici de reintegrare.

Prim-ministrul Pavel Filip a evidenţiat necesitatea mobilizării eforturilor în vederea dinamizării activităţilor în platformele de dialog existente, cu concentrarea principală pe identificarea unor soluţii pozitive la problemele-cheie ce figurează pe agenda negocierilor şi la cele mai urgente dificultăţi cu care se confruntă populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului.

Premierul a reiterat obligativitatea manifestării proactive şi a eficientizării prestaţiei părţii moldoveneşti în interacţiunea de la nivelul grupurilor de lucru pentru consolidarea măsurilor de încredere, precum şi exprimând susţinerea pentru iniţiativa de a consolida instituţional autoritatea responsabilă de promovarea obiectivului guvernamental de reintegrare a ţării.

Referitor la programele de asistenţă externă ce vizează ca beneficiari locuitorii din stânga Nistrului, vicepremierul Cristina Lesnic a prezentat o listă a proiectelor implementate de către donatorii internaţionali în regiunea transnistreană, punctând potenţialele vulnerabilităţi, menţionând necesitatea coordonării obligatorii a acestora cu autorităţile de profil ale Republicii Moldova, evaluării impactului prealabil şi a contribuirii într-o manieră productivă la sprijinirea procesului de reglementare şi la apropierea populaţiei de pe ambele maluri ale Nistrului.

De asemenea, s-a precizat că în perioada 2011-2017 au fost implementate 10 programe ale activităţilor de reintegrare a ţării cu alocarea a circa 82 mln. de lei şi realizarea a 309 proiecte de dezvoltare şi modernizare a instituţiilor din sistemul educaţional, reparaţie a drumurilor şi clădirilor, reconstrucţie a apeductelor, iluminare stradală, reabilitare şi consolidare a serviciilor publice la nivel local etc. În anul 2018 prin acest Program urmează a fi valorificate alocaţii bugetare în sumă de 15 mln. de lei, în timpul apropiat urmând a fi promovată o hotărâre de Guvern în acest sens.

Reamintim că şedinţa precedentă a Comisiei guvernamentale pentru reintegrarea ţării a avut loc pe data de 01 martie 2016.