Codul regulilor şi procedurilor parlamentare, aprobat de Parlament în prima lectură

Parlamentul Republicii Moldova este compus din 101 deputaţi, 50 aleşi în circumscripţia naţională, în baza votului reprezentării proporţionale, şi 51 aleşi în circumscripţiile uninominale, în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripţie.

După confirmarea alegerilor şi validarea a cel puţin 2/3 din deputaţi, preşedintele Republicii Moldova convoacă Parlamentul în sesiune specială de constituire. Sunt prevederi ale Codului regulilor şi procedurilor parlamentare, aprobat joi, 22 noiembrie, în primă lectură, transmite IPN.

Codul reglementează modul de organizare şi funcţionare a Parlamentului, a raporturilor juridice dintre Parlament şi alte autorităţi, stabileşte statutul deputatului şi a funcţionarului parlamentar. Potrivit proiectului, jurământul depus de deputaţi va avea şi o variantă fără formulă religioasă. Astfel, jurământul se va încheia cu fraza: „Aşa să mă ajute Dumnezeu!” sau „Jur/făgăduiesc pe onoare şi conştiinţă”. Deputatul PSRM Vasile Bolea a menţionat că din jurământ ar trebui să nu lipsească făgăduinţa deputatului de a nu trece dintr-o fracţiune în alta, astfel îndreptăţind încrederea care a primit-o din partea poporului.

Şedinţa de constituire a Parlamentului nou-ales este prezidată, potrivit proiectului, de preşedintele legislaturii anterioare, dacă acesta mai este deputat. În caz contrar, şedinţa este prezidată de cel mai în vârstă deputat până la alegerea noului preşedinte al Parlamentului. Preşedintele fracţiunii PLDM, Tudor Deliu, a spus că nu înţelege motivul pentru care preşedintele legislaturii anterioare ar trebui să prezideze şedinţa de constituire a noii legislaturi. În opinia sa, mai potrivit ar fi să o facă decanul de vârstă, poate, alături de cel mai tânăr deputat.

Codul regulilor şi procedurilor parlamentare, votat în primă lectură, prevede că fracţiunile parlamentare pot fi constituite din cel puţin şase deputaţi, faţă de cinci cum este acum. Preşedintele fracţiunii PLDM, Tudor Deliu, a comentat că este o încălcare din moment ce un partid poate accede în legislativ şi cu 6% din voturi, iar aceasta ar însemna 3-4 mandate de deputat, insuficiente pentru a crea formaţiune potrivit noilor reglementări. Democratul Sergiu Sârbu, care a prezentat proiectul, a spus că, în acest caz, pot fi create grupuri parlamentare din 2-5 deputaţi.

Codul mai prevede că deputaţii care nu fac parte dintr-o fracţiune sau grup parlamentar se consideră deputaţi independenţi. În cazul în care deputaţii doresc să constituie o fracţiune parlamentară după expirarea termenului de zece zile de la data constituirii Parlamentului nou ales, aceştia o pot face doar la deschiderea următoarei sesiuni ordinare a Parlamentului. Deputatul care a părăsit fracţiunea sau a fost exclus din rândurile fracţiunii, poate face parte dintr-o altă fracţiune parlamentară doar după expirarea unei perioade de şase luni, timp în care este considerat deputat independent.

Majoritatea parlamentară este considerată fracţiunea, alianţa/coaliţia  fracţiunilor, grupurilor parlamentare, deputaţilor neafiliaţi, anunţată prin declaraţie, care cuprinde mai mult de jumătate din deputaţii aleşi.

Proiectul mai prevede că limba de lucru în Parlament este limba româna. Actele Parlamentului se întocmesc şi se adoptă în limba română şi se traduc şi se publică în condiţiile Legii cu privire la actele normative. Alexandr Bannicov, deputat PDM, a propus ca, în loc de limba română, în text să se indice „limba de stat”. Colegul său de fracţiune, Sergiu Sârbu, a menţionat că autorii nu sunt împotriva acestui amendament. Iar Roman Boţan, deputat PL, le-a spus autorilor că demonstrează duplicitate.

„Proiectul prevede clar că limba de lucru în Parlament este româna. Actele legilor se adoptă în limba română. De ce nu încercăm să facem coeziune în societate pe problema lingvistică şi nu să o diferenţiem pe criterii politice? Aceste prevederi trebuie păstrate, din punctul meu de vedere”, a spus deputatul.

În relaţia cu şeful statului, Codul prevede că interimatul temporar conduce la înlocuirea temporară de către preşedintele Parlamentului sau de primul-ministru a preşedintelui Republicii Moldova, fără degrevarea lui din funcţie, până la revenirea acestuia în funcţie sau până la constatarea de către Curtea Constituţională a interimatului funcţiei de preşedinte al Republicii Moldova. Interimatul temporar intervine în cazul în cazul concediului preşedintelui, plecării temporare a preşedintelui în străinătate în vizită privată, în caz de boală în urma căreia nu-şi poate îndeplini temporar atribuţiile.

În luările de cuvânt, Vlad Batrîncea, deputat PSRM, a declarat că prin respectivul Cod se încearcă obţinerea controlului asupra următoarei componenţe a Parlamentului. „Se vrea obţinerea unei monarhii parlamentare”. Potrivit deputatului, regulamentul este complet antidemocratic şi a propus scoaterea acestuia din procedura de vot.

Ion Apostol, deputat PL, susţine că autorii proiectului se grăbesc să îl aprobe ca să inducă opinia publică spre o agendă falsă şi pentru a distrage atenţia societăţii de la furtul miliardului, demisia guvernatorului Sergiu Cioclea, rezoluţia Parlamentului European etc.

Ziua Parlamentului se sărbătoreşte la data de 23 mai.