Şansa moldovenilor de a îşi face auzită vocea este preluarea modelului de mobilizare din România

Manifestaţie de protest la Sibiu, între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale din România, în susţinerea dreptului la vot al românilor din diaspora. FOTO: romaniacurata.ro

Cetăţenii Republicii Moldova au la dispoziţie un model de mobilizare exemplară la secţiile de votare pentru exercitarea dreptului la vot – modelul din România şi diaspora românească observat cu ocazia alegerilor prezidenţiale, în ambele tururi de scrutin.

Aproape patru sute de mii de cetăţeni români care se află temporar sau permanent în afara graniţelor ţării au votat în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, ceea ce a însemnat peste trei procente din numărul total al voturilor. Peste treizeci de mii din aceste voturi au venit de la cetăţenii români cu domiciliul în Republica Moldova.

Exemplul de activism civic al acestor basarabeni cu cetăţenie română care au stat ore întregi la cozile formate la secţiile de vot de la misiunile diplomatice ale României din Chişinău ar putea fi preluat de cât mai mulţi alegători care vor vota în cadrul alegerilor parlamentare din Republica Moldova, ce vor avea loc pe 30 noiembrie, duminică. Atunci când din societatea românească în cea din Republica Moldova pot fi preluate modele de manifestare a unei înalte conştiinţe civice, precum a fost cazul în urma alegerilor prezidenţiale, starea de lucruri din Basarabia se poate îmbunătăţi.

Preluarea exemplului românesc devine tot mai necesară în perspectiva transmiterii unui semnal puternic către întreaga comunitate internaţională, şi în special către Rusia, că populaţia Republicii Moldova îşi doreşte apartenenţa la un anumit spaţiu de valori şi de civilizaţie, cel european, şi că ea nu este dispusă să cedeze în faţa presiunilor de tipul embargourilor comerciale şi restricţiilor de altă natură pe care Rusia le impune. Activismul cetăţenilor la vot devine, precum am mai scris, modalitatea cea mai bună de a răspunde provocărilor la adresa securităţii Republicii Moldova.

Nişte provocări care au o dimensiune reală, concretă, şi care pot pune în pericol vieţi omeneşti. Asta am putut vedea cu toţii ieri, când raziile poliţiei au dezvăluit existenţa unor întregi arsenale de arme şi muniţii şi depozite de materiale speciale menite pentru a echipa persoane care să ocupe clădiri şi obiective de importanţă strategică din Chişinău. Mişcarea „Antifa”, condusă de foşti şi actuali membri ai organizaţiei de tineret a PCRM dar şi de un fost deputat comunist, Grigore Petrenco, actual candidat pe listele Partidului „Patria” al lui Renato Usatîi, este cea responsabilă de aceste arsenale şi depozite. Poate că nici plecarea lui Petrenco la Moscova, pe 22 noiembrie, nu este întâmplătoare, în acest context. Mai ales că el nu a revenit de acolo. Poate că nici nu va reveni, având în vedere posibilitatea să fie dat în urmărire internaţională. Partidul lui Usatîi, în schimb, a fost exclus din competiţia electorală din cauza încălcărilor descoperite în finanţarea acestuia, în condiţiile în care originea a peste opt milioane de lei nu a putut fi justificată. Decizia Curţii de Apel de joi, 27 noiembrie, poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiţie.

Aceste evoluţii arată că lupta politică din Republica Moldova a depăşit cadrul electoral propriu-zis şi se află acum într-o zonă de drept cu influenţe asupra securităţii naţionale. În cazul în care partidul „Patria” nu va fi admis la alegerile parlamentare de duminică (decizia finală aparţine Curţii Supreme de Justiţie - cu siguranţă, Usatîi va contesta decizia Curţii de Apel), zona politică de stânga, pro-rusă, va pierde una din cele trei formaţiuni politice de bază care o reprezintă şi va rămâne doar cu Partidul Socialiştilor, al lui Igor Dodon, şi Partidul Comuniştilor, condus de Vladimir Voronin. Din punct de vedere politic, ar fi o lovitură serioasă pentru interesele ruseşti în Republica Moldova, în actualul context electoral.

Cetăţenii Republicii Moldova au posibilitatea de a urma exemplul de mobilizare extraordinară la vot al românilor din România şi din diaspora care, de această dată, au participat la turul II al prezidenţialelor în număr de aproape două treimi din numărul total al alegătorilor. Mobilizându-se în număr mare şi susţinând partidele pro-europene, aceştia vor arăta întregii lumi că nu îşi doresc să fie preluaţi prin forţă de forţe politice obscure şi duşi în direcţia unui spaţiu care nu le poate satisface nevoile, controlat de Rusia.