Republica Moldova se apropie rapid de faliment, în lipsa unei finanţări occidentale
0
Cursul valutar explodează la Chişinău, iar instituţiile care trebuie să ia măsuri se dovedesc lipsite de resurse sau capacităţi legale. Foarfeca dezechilibrului în balanţa comercială a RM ameninţă să reteze speranţele apropierii de Uniunea Europeană, în vreme ce populaţia resimte din ce în ce mai dur efectele crizei valutare de la Chişinău. Rezerva valutară a Republicii Moldova scade cu 100 de milioane de dolari la două săptămâni.
Cursul de schimb de la casele de schimb valutar din Republica Moldova au arătat astăzi o situaţie deloc strălucită: euro a depăşit uşor pragul de 23 de lei, dolarul era cotat la peste 21 de lei, iar leul românesc era cumpărat cu mai mult de 5 lei.
Explicaţii oficiale
Directorul Departamentului Operaţiuni Valutare a Băncii Naţionale a Moldovei, Lucia Hadârcă, a susţinut o conferinţă de presă pentru a oferi mai multe explicaţii referitoare la cauzele care duc la deprecierea puternică a leului moldovenesc. Potrivit reprezentantei BNM, cauzele principale care au generat această situaţie sunt dezechilibrele create în balanţa comercială, şi anume creşterea semnificativă a decalajului existent până în prezent între ponderea exporturilor şi importurilor şi scăderea drastică a transferurilor de valută din afara ţării care să echilibreze acest deficit al balanţei comerciale. Expertul Băncii Naţionale a explicat că acest lucru a făcut deja ca pe piaţa valutară din Republica Moldova să existe o cerere foarte mare de valută străină, persoanele fizice şi agenţii economici să-şi migreze depozitele în lei spre cele în valută, iar la bănci să se simtă o puternică cerere de creditare în lei.
Intervenţia BNM: 87 milioane de dolari
Întrebată ce măsuri a luat Banca Naţională pentru a împiedica apariţia acestei situaţii pe piaţa valutară şi ce măsuri va întreprinde în continuare, Lucia Hadârcă a declarat că până în prezent regulatorul a acoperit într-o anumită măsură decalajul creat pe piaţa valutară, dând ca exemplu faptul că în această lună a intervenit cu 87 de milioane de dolari şi că a majorat norma obligatorie de lei moldoveneşti pe piaţă pentru a stabiliza situaţia. În acelaşi timp, Banca Naţională a scăzut masa monetară, însă băncile dispun de lichididăţi în lei.
Referitor la acţiunile viitoare, şefa Departamentului Operaţiuni Valutare a menţionat că BNM va încerca în continuare să facă anumite intervenţii valutare şi că speră la o ajustare pe linia diminuării importurilor, deşi aceasta durează în timp, la o majorare a ratelor la depozitele în lei şi la atingerea unui nou echilibru. Hadârcă a menţionat totodată că, din păcate, BNM nu poate interveni prin măsuri administrative pentru că realităţile de pe piaţă sunt dictate de ceea ce reprezintă o piaţă liberă. Aceasta mai spune că situaţia dificilă actuală este cauzată şi de factorii geopolitici externi.
Reprezentanta BNM a ţinut însă să ne liniştească, spunând că regulatorul dispune de o rezervă valutară de 1 miliard şi 855 de milioane de dolari care acoperă o perioadă de peste trei luni de importuri de mărfuri şi servicii, ceea ce poziţionează Republica Moldova mai bine în raport cu alte ţări din regiune, a căror rezervă acoperă o periodă mai scurtă de timp.
În concluzie, Lucia Hadârcă spune că felul în care vor evolua lucrurile în continuare depinde în primul rând de programul economic al viitorului guvern şi de faptul dacă executivul va negocia un acord cu Fondul Monetar Internaţional.
FOTO: Alexandru Tarlev
Îngreunarea exporturilor către România
Petrişor Peiu expert economic în cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre şi-a exprimat temerea că aprecierea leului românesc faţă de leul moldovenesc poate fi de natură să îngreuneze exporturile din Republica Moldova spre România. Conform lui Peiu, există două cauze principale pentru deprecierea leului moldovenesc: „În primul rând, este deficitul comercial foarte mare în sensul în care ponderea deficitului comercial în produsul intern brut a depăşit 50 la sută şi acest deficit trebuie finanţat. Importatorii trebuie să-şi cumpere de undeva banii cu care să facă aceste importuri. A doua cauză este faptul că investitorii au considerat leul moldovenesc în acelaşi pachet cu rubla rusească şi cu monedele din regiune - din Ucraina, din Belarus, din Armenia şi din Georgia. Leul moldovenesc este o valută care este legată foarte mult de evoluţiile rublei ruseşti, ale economiei ruseşti şi, atunci, investitorii şi speculatorii încearcă să scape de aceste monede considerate ”fierbinţi” şi să treacă în monede sigure care sunt în primul rând euro şi dolarul american.”
Singura şansă: un acord occidental
Expertul de la Bucureşti apreciază că Banca Naţională de la Chişinău pierde constant bani în cadrul acestei crize şi că singura soluţie este reprezentată de un acord de finanţare occidentală: „Aţi observat că şi rezerva Băncii Naţionale a scăzut, acum este undeva la 1,8 miliarde de dolari. Ea scade cam cu o sută de milioane de dolari la două săptămâni. În plus, să nu uităm problema cu Banca de Economii. Moldalitatea de stopare a acestei deprecieri, dacă nu se întâmplă ceva cu regiunea, adică dacă nu revine încrederea în piaţă, modalitatea de stopare este una singură, şi anume un acord cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Uniunea Europeană, care să asigure un credit de minim 1-1,5 miliarde de dolari pentru Republica Moldova în cel mai scurt timp”.
Neavând un guvern stabil, se pare că este pe cale să se voteze în această săptămână un guvern minoritar PLDM-PDM, este foarte greu ca un finanţator să încheie un acord cu un guvern minoritar. Deci, asta este un dezavantaj. Petrişor Peiu, expert Fundaţia Universitară a Mării Negre
În afară de asta e observată o panică şi în rândul populaţiei care devine mai accentuată decât în ultimele săptămâni. Este un lucru vizibil, este un lucru care împiedică foarte mult stabilizarea şi este un lucru care trebuie să fie eliminat, dar de fapt este foarte dificil de făcut acum, deoarece noi am pierdut foarte mult timp. Viorel Chivriga, expert economic
Se încarcă comentariile...
