Proiecte de milioane de euro, iniţiate de finanţatorii externi în Republica Moldova. Agricultura, în top

Cele mai multe proiecte investiţionale au fost iniţiate în doeniul agriculturii

Agricultura din Republica Moldova este domeniul care a primit cei mai mulţi bani de la partenerii de dezvoltare ai ţării în anul 2014 sau în care au fost iniţiate proiecte valoroase în această perioadă. În total, valoarea a zece dintre proiecte depăşeşte suma de 50 milioane de euro, iar a patru proeicte - suma de 10 milioane de euro.

Spre deosebire de anii precedenţi unde sectorul Transport şi Depozitare era lider detaşat, în anul 2014 acesta ocupă doar a patra poziţie, iar pe primul loc la volumul resurselor financiare contractate se situează sectorul Agricultura. Datele au fost publicate de Cancelaria de Stat în Raportul cu privire la asistenţa oficială pentru dezvoltare, acordată Republicii Moldova în anul 2014.

Sectorul „Guvern şi societatea civilă” cuprinde 3 programe de suport bugetar (de circa 88 mln. euro) din partea Uniunii Europene - Managementul Finanţelor Publice, Liberalizarea regimului de vize, Implementarea Acordului de Liber Schimb -, precum şi cele 26 mln euro pentru consolidarea capacităţilor instituţionale şi 28 mln euro pentru consolidarea încrederii între cele 2 maluri ale Nistrului şi în Autonomia Găgăuză.

120 de milioane de euro pentru Livezile Moldovei

Potrivit raportului publicat de Cancelaria de Stat, cel mai valoros proiect iniţiat în anul 2014 este „Livada Moldovei”. Acesta are o valoare de 120 de milioane de euro şi este finanţat de Banca Europeană de Investiţii. Proiectul a fost iniţiat de Guvernul Iurie Leancă, în perioada când agricultorii moldoveni începeau să simtă restricţiile la exporturi pe piaţa din Est, dar şi în contextul deschiderii pieţei europene pentru produsele moldoveneşti. Contractul de finanţare semnat de autorităţile moldoveneşti cu BEI a fost aprobat de Guvernul de la Chişinău la începutul lunii martie în anul 2015 şi ratificat în Parlament pe 2 aprilie 2015, cu votul a 90 de deputaţi. Potrivit ministrului Agriculturii şi Infrastructurii Alimentare, Ion Sula, perioada de implementare a proiectului, de la data intrării în vigoare a acestuia, este de 5 ani, iar finanţarea va fi oferită pe parcursul a 10 ani.

Bani pentru infrastructură

Un alt proiect valoros este cel de aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare în mun. Chişinău, semnat de autorităţile Capitalei cu cei ai Băncii Europene de Investiţii (BEI), Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Uniunii Europene (UE). Acesta reprezintă cel mai amplu proiect investiţional care va fi realizat în municipiul Chişinău, în valoare totală de 61,8 milioane de euro. Din această sumă, 48 milioane de euro sunt credite preferenţiale oferite de către BERD şi BEI, iar 13,8 milioane de euro este un grant oferit de Uniunea Europeană pentru realizarea proiectului, consultanţă şi asistenţă tehnică.

Proiectul de modernizare a sistemului de aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare presupune, la prima etapă, reabilitarea a 190 de km de apeduct, pe porţiunile cu uzură avansată. La cea de-a doua etapă, sunt prevăzute lucrări pentru modernizarea Staţiei de epurare a apelor uzate din Chişinău, reabilitarea a 15 km de colectoare de canalizare, a rezervoarelor de apă potabilă de la Staţia de tratare a apei, precum şi construcţia şi reabilitarea a circa 50 fântâni arteziene, ce vor fi utilizate în cazul unor situaţii excepţionale pe râul Nistru. De asemenea, va fi construită prima uzină de producere a hipocloritului de sodiu din Republica Moldova, substanţă utilizată la tratarea apei potabile.

Acord de împrumut dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi BERD şi BEI, pe de altă parte, pentru lucrări de construcţie şi reabilitare a infrastructurii feroviare, precum şi achiziţie a materialului rulant este un alt proiect finanţat de partenerii Chişinăului. Acesta a fost iniţiat în noiembrie 2014, iar Parlamentul a ratificat acordul pe 27 februarie 2015. Astfel, ţara noastră a împrumutat, în condiţii preferenţiale, 52,5 milioane de dolari.

UE acordă cei mai mulţi bani

În total, pentru 2014 volumul asistenţei financiare externe constituie 731,5 milioane de euro, în creştere cu circa 17 % faţă de nivelul anului 2013 (623,9 mln euro şi 193 proiecte).

Uniunea Europeană rămâne în topul partenerilor de dezvoltare după volumul asistenţei contractate şi demarate sub formă de granturi – circa 220 mln euro. Urmată de BEI şi Guvernul Poloniei prin semnarea a două acorduri financiare cu un buget de 120 mln euro şi respectiv 100 mln euro, fonduri integral alocate pentru dezvoltarea sectorului agricol.