Planul anticriză nu va salva economia Republicii Moldova. „Politicienii vor să-şi salveze propria piele”

Experţii susţin că planul anticriză arată foarte bine la nivel declarativ, însă nu indică cum va fi salvat sectorul real şi nici de unde vor fi luaţi bani pentru a implementa prevederile acestui document. Propunerile Ministerului Finanţelor vor transforma Moldova într-un stat poliţienesc ineficient.

Potrivit unui comunicat emis recent, reprezentanţii Ministerului Economiei şi ai Ministerului Finanţelor au elaborat un plan de acţiuni pentru a atenua efectele crizei economice în perioada 2015-2017. Astfel, autorităţile au ca obiectiv relansarea economiei Republicii Moldova pentru ca anul viitor să fie înregistrată o ascensiune a acesteia.  

„Priorităţile planului anticriză vizează asigurarea stabilităţii macroeconomice, debirocratizarea şi demonopolizarea mediului de afaceri, diminuarea poverii administrative şi fiscale, atragerea investiţiilor în toate sectoarele economiei naţionale şi promovarea unor politici comerciale eficiente”, se precizează în comunicat.

Ministerul Economiei anunţă că realizarea acestui plan va duce la stoparea aprofundării crizei economice, asigurarea creşterii economice şi crearea premiselor pentru dezvoltarea unei economii durabile.

În opinia expertului din cadrul IDIS Viitorul, Sergiu Gaibu, în document sunt prezentaţi mai mulţi factori care au generat criza actuală, cum ar fi criza din Rusia şi din sectorul bancar, dar s-au omis cei fundamentali, structurali care nu permit dezvoltarea ţării şi care afectează economia, cum ar fi corupţia şi incapacitatea managerială şi organizatorică a multor instituţii de stat. Expertul economic susţine că prevederile elaborate de autorităţi „reprezintă mai curând un plan al ”planurilor” şi a lozincilor generale”.

Planul nu conţine măsuri concrete

„În fiecare capitol se menţionează despre necesitatea elaborării unor strategii, planuri şi foi de parcurs. Moldova deja are peste 200 de strategii şi nici una nu funcţionează la modul real. Cât timp trebuie să mai treacă ca pe lângă acest plan să fie elaborate altele şi în sfârşit să vedem că instituţiile execută măsuri anticriză? În fiecare subcapitol se vorbeşte despre ”transparentizarea”, ”simplificarea” sau ”eficientizarea” proceselor. Un plan anticriză necesită indicarea acţiunilor concrete cum ar fi eliminarea unei proceduri, etape, a unui document sau a unei taxe”, precizează Sergiu Gaibu.

Este straniu că autorităţile îşi doresc intensificarea relaţiilor cu Rusia

Expertul IDIS consideră că este foarte stranie punctarea separată a intensificării relaţiei cu Rusia atât în Introducerea documentului, cât şi în subcapitolul ce ţine de politica externă, atunci când atât situaţia precară şi în special acţiunile acestei ţări au reprezentat factori de destabilizare a situaţiei economice din ţară, recunoscute pe larg tot în acest document. „Accentul primordial trebuie să fie făcut pe intensificarea relaţiilor cu pieţele stabile, ale căror guverne au o abordare consecventă, iar Guvernul trebuie să ajute mediul de afaceri să aibă acces la aceste pieţe şi să ajute la simplificarea procedurilor de omologare a producţiei sale pentru noile pieţe. Rusia cel mai mult probabil că se va confrunta cu al doilea val de criză şi aşteptările în privinţa accesului la pieţele acestui stat ar trebui să fie mai pragmatică, fără iluzii”, a declarat economistul.

Transformarea Moldovei în stat poliţienesc ineficient

Sergiu Gaibu remarcă faptul că în document nu se atestă propuneri privind îmbunătăţirea politicii monetare. Referitor la prevederile privind facilitarea mediului de afaceri, expertul susţine că se indică măsuri mai consistente pentru investitori. Totuşi, el afirmă că obligativitatea deţinerii maşinilor de casă şi de control de către agenţii economici ascunde un interes comercial. „Problema nu este în lăcătuşul sau tractoristul care a prestat nişte servicii şi care din puţinul câştigat nu admite ca rândurile păturilor vulnerabile care stau la întreţinerea statului să crească. Problema este în marii contribuabilii care au aparate de casă, existenţa cărora nu-i împiedică să facă evaziuni fiscale de proporţii. Măsurile propuse de Ministerul Finanţelor au ca menire mai curând transformarea Moldovei într-un stat poliţienesc ineficient prin care anume micile afaceri sunt strangulate de rigorile fiscale”, susţine reprezentantul IDIS referindu-se la prevederile privind combaterea fenomenului „salariului în plic” prin penalităţi contravenţionale.

Fără propuneri eficiente pentru mediul de afaceri

La rândul său, expertul economic, Viorel Gârbu, susţine referitor la planul anticriză că este ca şi celelalte planuri care sună bine, dar nu este clar ce se va face pentru implementarea sa.  „Planul este sărac în indicatori cantitativi şi calitativi care să ne ofere o imagine clară privind succesul în implementare, dar la nivel declarativ stăm bine. Acţiuni imediate ce vizează sectorul public sunt multe, însă în ceea ce ţine de sectorul privat nu vedem aproape nimic. Ce gândesc să facă autorităţile cu afacerile care în câteva luni vor falimenta ca urmare a politicii monetare draconice şi conjuncturii economice nefaste? La acest capitol nu vedem nimic real. Autorităţile pe termen scurt se gândesc numai cum să-şi salveze propria „piele”. O abordare foarte moldovenească, de fapt”, a declarat Viorel Gârbu.

Abordare naivă

În opinia expertului economic, acţiunile menţionate în document la categoria celor imediate, vizează, de fapt, aspecte pe termen mediu, „Faptul că pentru sectorul real, lovit din plin ca urmare a proastei guvernări nu se propune nimic reprezintă o abordare foarte naivă, care nu ne fereşte de şocul care va urma cel târziu la sfârşitul anului. Acţiuni sunt multe, însă nu sunt stabilite cele care sunt prioritare. Or, nu poţi face totul într-un interval scurt de timp. Aşa şi nu-mi este clar cum vor fi optimizate cheltuielile publice sau cu cât vor scădea. Vor autorităţile să-şi asume răspunderea pentru dezastrul pe care l-au produs în sectorul bancar şi prin măsurile pe care le-au întreprins ulterior în vederea asanării consecinţelor. Din cate se pare, nu”, susţine economistul.

De unde bani?

Totodată, în opinia lui Viorel Gârbu, problema sectorului bugetar constă în faptul că realizează un consum esenţial de resurse, dar nu oferă nimic în schimb. Expertul recomandă dezvoltarea unei modalităţi de sistematizare bugetară a resurselor publice prin axarea pe activităţi, în care să se vadă clar ce rezultate se obţin în urma cheltuielilor care provin din impozite. „Este mai corect şi mai util să percepem mai puţine impozite decât să cheltuim mult pentru proiecte fără impact real. Măsura de îngheţare a angajării în sectorul bugetar este cu totul stranie. Funcţionarii de pe diverse nivele trebuiesc schimbaţi cât mai urgent, dacă ne dorim schimbare. Măsura privind crearea unui fond de dezvoltare este bună, dar pe termen scurt, nu pe termen mediu. Mai rămâne întrebarea ce ţine de resursele în vederea implementării reformelor enunţate. De unde bani? Guvernul nu-şi propune creşterea colectării de la cei avuţi, îndeosebi de la cei cu averi dubioase”, constată expertul economic.

Menţionăm planul anticriză a fost prezentat pentru examinare Guvernului şi a fost făcut public pentru a fi supus consultărilor.