INTERVIU Ministrul Economiei Stephane Bride spune de ce vrea să rămână în funcţie. „E nevoie de stabilitate politică”
0
Ministrul în exerciţiu al Economiei, Stephane Bride, a declarat că îşi doreşte să rămână în continuare în funcţie şi aduce argumente în acest sens. Oficialul a vorbit, în cadrul unui interviu pentru Adevărul Moldova, despre riscurile care planează asupra economiei, soluţiile ministerului, decizia care a supărat BERD-ul şi principala problemă a sectorului bancar.
Ultimele date statistice arată că Republica Moldova a înregistrat în trimestrul III scădere economică. Care sunt riscurile care planează acum asupra economiei şi ce soluţii, propuneri de reforme oferă Ministerul Economiei?
Întâi de toate, vorbind despre scăderea economică din anul curent, trebuie să spunem adevărul până la capăt. Anul 2015 s-a dovedit a fi unul problematic nu doar pentru economia naţională, dar şi pentru cele regionale şi mondiale. Potrivit FMI, în 2015 economia mondială a înregistrat o creştere de 3,1%, cu 0,3 puncte procentuale mai puţin decât în 2014. Prognozele estimează o recesiune în CSI de -2,7%, în Federaţia Rusă de -3,8%, în Ucraina de -9,0%, în România - o creştere de 3,4%, însă încrederea în economie conform barometrelor indică o scădere în ultimele trei luni. Astfel, Moldova mai degrabă s-a pomenit într-un context general nefast: criză regională, stagnare economică în zona UE, declinul economiilor de piaţă emergente, micşorarea drastică, în ultimii ani, a volumului comerţului internaţional. Aceşti factori, chiar dacă ne par îndepărtaţi au influenţat negativ bilanţul statistic pe final de an. În afară de contextul extern, desigur se adaugă un şir de factori interni binecunoscuţi, care au marcat economia moldovenească. Am în vedere criza politică şi financiară, care au generat creşterea inflaţiei, diminuarea încrederii partenerilor, blocarea implementării reformelor, la care s-a mai suprapus şi un an agricol nefavorabil.
Programele ministerului, fără consens politic şi resurse financiare
În ceea ce priveşte soluţiile de redresare economică, vreau să vă spun că Ministerul Economiei are elaborate suficiente programe, însă pentru a le implementa e nevoie de stabilitate şi consens politic, dar şi de resurse financiare. O bună parte din acţiunile de relansare economică au fost incluse în Planul anticriză, care nu poate fi apobat de un Guvern în exerciţiu, altele au fost identificate împreună cu mediul de afaceri, cu care, în ultima perioadă, suntem în legătură permanentă. Reprezentanţii asociaţiilor de business, cu care ne întâlnim săptămânal, au semnalat mai multe constrângeri în derularea afacerii, principalele referindu-se la politica fiscală, cadrul de reglementare şi accesul la finanţare. Propunerile de soluţionare ale acestor probleme au fost identificate şi urmează să le incudem în proiectul politicii fiscale pentru anul 2016 şi să le utilizăm la îmbunătăţirea cadrului de reglementare.
De asemenea, în proces de realizare sunt reformele de implemenatre a DCFTA, incluse în Planul Naţional de Implementare a Acordului de Asociere, care la nivel sectorial înseamnă asigurarea securităţii energetice a ţării şi promovarea eficienţei energetice şi a surselor regenerabile de energie, continuarea procesului de modernizare a sistemului infrastructurii calităţii, eliminarea constrângerilor de ordin administrativ în mediul de afaceri, implementarea politicilor de protecţie a consumatorilor si supraveghere a pieţei şi racordarea acestora la rigorile europene ş.a. Acestea sunt de bază, deoarece atât antreprenorii locali, cât şi investitorii străini au nevoie în primul rând de stabilitate, certitudine fiscală şi legislativă, şi, desigur, transparenţă.
Conduceţi ministerul de câteva luni. Care sunt realizările de până acum şi care sunt priorităţile pentru perioada imediat următoare?
Într-un an în care am avut trei guverne, cred că cele mai mari realizări aparţin nu nouă, instituţiilor statului, ci mediului de afaceri, care, în pofida tuturor dificultăţilor şi provocărilor, au rezistat şi chiar şi-au extins afacerile. Mă refer la investitorii din ZEL-uri şi Parcurile Industriale au înregistrat creşteri.
Zonele Economice Libere, mândria ministrului
Anul acesta am reuşit crearea a 7 subzone noi ale ZEL Bălţi pentru proiecte investiţionale mari: 2 la Străşeni, una la Orhei, una la Căuşeni, 2 la Cahul şi încă una în Bălţi. Numai în subzona de la Străşeni, Trivineta a realizat investiţii de 25 mln. euro, cu un volum anual de vânzări de 1 mlrd. lei şi va crea peste 1000 locuri de muncă. Mai mult ca atât, în această subzonă în curând se va deschide Colegiul Naţional de Inginerie, care va oferi forţă de muncă calificată pentru aceste unităţi industriale. Iar în subzona de la Orhei pe parcursul anului 2016 compania Sumitomo planifică investiţii de circa 20 mln. Euro şi crearea a 3200 locuri de muncă. Volumul vânzărilor la toate genurile de activitate în ZEL-uri a depăşit 3 mlrd lei în 9 luni ale anului, înregistrând o creştere de 21% faţă de anul trecut.
De asemenea, un semnal bun este decizia investitorilor de extindere. De exemplu, Draxlmaier la Bălţi sau, în premieră pentru Republica Moldova, în ZEL Taraclia va funcţiona o fabrică de plăci ceramice cu o capacitate de 1 mlrd m2/anual, iar la ZEL Vulcăneşti se va deschide o uzină de prelucrare a petrolului.
În ultimii doi ani am constatat o creştere semnificativă a volumului investiţiilor în parcurile industriale. Numai compania TB Fruit din cadrul PI Edineţ a investit de 8 mln. euro. De la începutul activităţii PI s-au efectuat investiţii de peste 700 mln lei. Rezidenţii au obţinut venituri în nouă luni ale anului curent de peste 300 mln lei, de 2,6 ori mai mult comparativ aceeaşi perioadă a anului trecut.
Implicit aceste rezultate vor genera creşteri în lanţ a veniturilor la toţi agenţii economici antrenaţi din afara acestor parcuri şi zone. Trebuie să adăugăm că un loc de muncă creat în ZEL sau PI, generează alte câteva locuri de muncă în afară, iar salariul mediu în ZEL-uri ajunge la 5 500 lei. Dezvoltând aceste platforme industriale vom putea schimba situaţia social-economică la nivel local şi regional. Cred că este chiar o soluţie foarte bună la moment pentru Moldova şi autorităţile trebuie să-şi unească eforturile, indiferent de contextul politic.
V-aţi dori să rămâneţi în funcţia de ministru al Economiei şi în noul Guvern? Ce reforme aţi implementa în cadrul ministerului?
Da, pentru că aş dori să văd implementate acele reforme, care pe termen lung ar asigura moldovenii cu locuri de muncă, bătrânii cu pensii, tinerii cu afaceri, investitorii cu proiecte durabile, consumatorii cu produse şi servicii la standarde internaţionale, la preţuri normale. Aceste reforme rezultă din prevederile Acordului de Asociere şi Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. După mine, implementarea acestor acorduri strategice vor conduce la transformarea structurală a economiei noastre şi la o creştere sustenabilă. Iar pentru aceasta e nevoie de stabilitate politică şi investiţii serioase.
Sunteţi mulţumit de nivelul de colectare al taxelor şi impozitelor? Ce intenţionaţi să întreprindeţi în această direcţie?
Ministerul Economiei promovează, în primul rând, un climat de afaceri favorabil, confortabil pentru antreprenori şi întotdeauna a optat, prin propunerile făcute la politica fiscală, pentru diminuarea poverii fiscale, pentru stimularea activităţii antreprenoriale şi nu pentru constrângerea acestora prim măsuri de constrângere la colectarea taxelor şi impozitelor.
Decizia care a indignat BERD-ul
Reprezentanţii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) au declarat anterior că modificarea de urgenţă a Legii privind instituţiile financiare a dus la blocarea majorării pachetului de acţiuni la Victoriabank. Cum argumentaţi dumneavoastră decizia pe care aţi luat-o atunci?
Modificările şi completările operate în Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII au urmărit un singur scop, acela de a transparentiza şi securiza operaţiunile din tot sistemul financiar-bancar, nu doar la Victoriabank, conform cerinţelor partenerilor de dezvoltare. Dacă acţionarul ce dorea să-şi majoreze pachetul de acţiuni nu ar fi fost BERD, abordarea acestui subiect, probabil, ar fi fost alta.
Ce întreprinde Ministerul Economiei pentru a ajuta agenţii economici să beneficieze de Acordul de Asociere şi de Liber Schimb cu Uniunea Europeană?
Principalul instrument în acest sens este informarea agenţilor economici despre toate oportunităţile liberului schimb şi accesului pe piaţa europeană. De la semnarea Acordului, Ministerul Economiei, în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie, asociaţiile de business şi cu suportul partenerilor de dezvoltare a desfăşurat multiple acţiuni de informare a mediului de afaceri la nivel local şi naţional. Acestea au cuprins seminare, traininguri, conferinţe tematice, a fost lansat un site dedicat Acordului de Liber Schimb - www.dcfta.md, două linii telefonice verzi, două runde ale Proiectului DCFTA „Informarea şi consolidarea agenţilor economici”, recenta Campanie „Zilele businessului regional” pe platforma Incubatoarelor de Afaceri, ghiduri, broşuri, emisiuni, interviuri – toate pentru a amplifica mesajele privind beneficiile noului regim de comerţ cu UE. În anul viitor planificăm să intensificăm efortul pe componenta de comunicare privind DCFTA.
Principalele probleme din sectorul bancar
Care consideraţi că este principala problemă a sistemului bancar din Republica Moldova şi cum credeţi că poate fi remediată?
Lipsa de transparenţă a acţionarilor, managementul defectuos, ineficienţa supravegherii bancare, acestea ar fi principalele probleme care necesită a fi remediate urgent. După mine, soluţia ar fi o reformă a sistemului bancar, care ar include un set de măsuri pentru sporirea încrederii în sistem, a eficienţei supravegherii bancare şi îmbunătăţirea managementului în bănci.
Intersecţia dintre mediul politic, mediul finanţelor publice şi mediul bancar din Republica Moldova este extrem de contestată în acest moment, cum consideraţi că pot fi echilibrate forţele din această zonă?
Numai prin asigurarea unei transparenţe reale în aceste domenii.
Se încarcă comentariile...
