Importurile, duble faţă de exporturi. Livrările Republicii Moldova către Sudan au crescut de 230 de ori

Exporturile Republicii Moldova în Federaţia Rusă, care era cel mai important partener comercial, s-au redus în perioada ianuarie-septembrie cu circa 50%. În acelaşi timp, România, care s-a poziţionat anul trecut pe primul loc în topul statelor în care ajung mărfurile autohtone, a importat cu 5,3% mai multe produse moldoveneşti faţă de perioada similară a anului trecut.

Datele Biroului Naţional de Statistică (BNS) arată că Republica Moldova a realizat, în primele nouă luni ale acestui an, un volum al exporturilor de mărfuri cu 16,6% mai mic decât în perioada similară a anului trecut. În acelaşi timp, importurile Republicii Moldova s-au diminuat cu peste 23% comparativ cu ianuarie-septembrie 2014. Astfel, valoarea mărfurile livrate în exterior a constituit în această perioadă 1,44 miliarde de dolari, iar cea a importurilor realizate – 2,9 miliarde de dolari.

Republica Moldva a exportat mai multe fructe şi legume

Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în cazul exporturilor de gaz şi produse industriale obţinute din gaz (93,2%), carne şi preparate din carne (82,1%), produse medicinale (44,7%), fier şi oţel (53,7%), cereale (32,3%), îngrăşăminte naturale şi minerale naturale (42,6%). De asemenea, exportatorii au livrat, în primele nouă luni ale acestui an, un volum mai mic cu 23,2% de tutun brut şi prelucrat, exporturile din zahăr au fost mai mici cu 14,8%, cele ale lactatelor şi ouălor – cu 17,4%, iar ale băuturilor alcoolice – cu peste 18%. Potrivit BNS, s-au majorat doar exporturile de seminţe şi fructe oleaginoase, legume şi fructe, materiale plastice şi fibre textile.

Creşteri-record ale livrărilor în Sudan, Canada sau Danemarca

România rămâne cel mai important partener comercial al Republicii Moldova după ce anul trecut a surclasat Rusia, înregistrând o creştere a importurilor de mărfuri de peste Prut de 5,3%. După România, topul ţărilor în care au fost exportate cele mai multe mărfuri este completat de Rusia, Italia, Marea Britanie, Belarus, Germania şi Polonia. Astfel, destinaţiile în care au ajuns cu mult mai puţine mărfuri autohtone sunt Ucraina (62,2%), Rusia (49,4%), Azerbaidjan (48,5%), Kîrgîzstan (42,5%), Ungaria (30,1%). Totodată, au crescut de 232 ori livrările de produse şi mărfuri în Sudan, de 3,4 ori în Canada, de 2,1 ori în Danemarca. BNS mai arată că volumul mărfurilor exportate în Marea Britanie s-au majorat cu 46,1%, în Kazahstan acest volum a crescut cu78,2%, în Franţa – cu 23,7%, iar în Olanda – cu 37,2%. 

Importăm din România, Rusia, Ucraina şi China

În acelaşi timp, Republica Moldova a importat cu 31% mai puţin petrol, medicamente (30,2%), carne şi produse din carne (55%), energie electrică (97,8%), maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice (36,9%), fire, ţesături şi articole textile (22,6%), maşini şi aparate electrice (12,5%). S-au redus şi importurile de mobilă şi părţile ei (30,3%), maşini şi aparate de birou (34%), încălţăminte (39,6%), produse chimice anorganice (23,6%), îngrăşăminte naturale şi minerale naturale (30,6%). Pe parcursul primelor nouă luni ale acestui an, au fost aduse în ţară cantităţi mai mari de metale neferoase (8,3%), instrumente şi aparate, profesionale, ştiinţifice şi de control (10%), cărbune, cocs şi brichete (37,5%).

Potrivit BNS, au scăzut, în perioada ianuarie-septembrie, importurile de mărfuri din Kazahstan (54,9%), România (27,7%), Ucraina (34%), Federaţia Rusă (20,6%), Germania (25,5%), China (21,5%), Belarus (43,9%), Polonia (23%) sau Taiwan, provincie a Chinei (35,3%). În schimb, au crescut semnificativ mărfurile şi produsele aduse din Japonia (60,1%) şi Israel (33,6%). Cele mai multe mărfuri sunt aduse din România, Rusia, Ucraina şi China.

Totodată, au fost înregistrate creşteri la importurile din Japonia (+60,1%) şi Israel (+33,6%). Deficitul balanţei comerciale s-a redus, în ianuarie-septembrie cu circa 29% faţă de aceeaşi perioadă anului trecut.

Potrivit Centrului Analitic „Expert-Grup”, exporturile Republicii Moldova s-au redus drastic din cauza crizei economice din Rusia şi a creşterii economice slabe din Uniunea Europeană.