Guvernul alocă de două ori mai puţini bani pentru agricultură decât în 2008

În ultimii cinci ani, valoarea subvenţiilor alocate de stat pentru sectorul agrar al Republicii Moldova s-a redus de aproape două ori şi este în prezent mai mică de 0,5% din PIB, arată un studiu al Băncii Mondiale

În perioada 2010-2013, doar 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB) al ţării a fost cheltuit pe transferuri către fermieri sub formă de subvenţii investiţionale, arată un studiu al Băncii Mondiale. Valoarea subvenţiilor a fost de 30 de milioane de dolari (circa 400 de milioane de lei) pe an, de aproape două ori mai puţin decât în anii 2007-2008.

Sume prea mici

Autorii sugerează că sumele alocate sunt prea mici pentru scopurile anunţate de autorităţi - îmbunătăţirea competitivităţii prin modernizare şi integrarea în pieţele globale. „În condiţiile în care incidenţa sărăciei este în continuare cea mai înaltă în zonele rurale, în special în rândul fermierilor şi lucrătorilor agricoli, modernizarea ar putea juca un rol important în reducerea sărăciei, prin încurajarea producerii culturilor de înaltă valoare şi reducerea vulnerabilităţii de producere“, constată autorii studiului.

Experţii Băncii Mondiale sunt de părerea că „domeniul larg de aplicare a subvenţiilor nu încurajează suficient introducerea practicilor moderne şi inovative în agricultură“. Şi asta deşi, din 2009, subvenţiile şi-au schimbat destinaţia de la sprijinirea necesităţilor curente la susţinerea investiţiilor. În prezent, cota asistenţei investiţionale a ajuns la 80% din Fondul de susţinere a agriculturii, în comparaţie cu 30% în anul 2007.

„În pofida acestui fapt, cea mai mare parte a subvenţiilor pentru investiţii continuă să fie absorbită de investiţiile tradiţionale, cu sprijin efectiv limitat pentru sectorul prioritar al agriculturii de valoare înaltă“, se constată în studiul Băncii Mondiale.

De asemenea, sumele investiţiilor asociate subvenţiilor au scăzut în perioada anilor 2011 şi 2012.

Micii producători sunt discriminaţi

O altă constatare a specialiştilor de la Banca Mondială  este că sprijinul agricol pentru fermierii mici sau individuali este modest şi nu reflectă rolul lor actual în producţia agricolă de valoare înaltă. Astfel, în ultimii trei ani, gospodăriile mari corporative au beneficiat de aproximativ 75-80% din subvenţiile agricole, valoarea medie a sprijinului acordat sectorului corporativ a fost în creştere, iar diferenţa dintre sumele subvenţiilor primite de gospodăriile individuale şi cele corporative s-a majorat. Ca urmare, s-a redus numărul fermierilor individuali încluşi în programul de asistenţă, mai constată Banca Mondială.

Anul trecut, şi Fiscul a constatat că principalii beneficiari ai subvenţiilor acordate de către stat nu sunt fermierii care produc şi comercializează pe piaţa internă propria producţie agricolă şi că doar 25% din subvenţii ajung la producători. Cea mai proastă situaţie a fost în 2011, când fermierii care livrează în ţară propria producţie agricolă au primit doar şapte milioane de lei, adică mai puţin de 2% din banii oferiţi de stat în acest scop.

Autorităţile promit mai mulţi bani

Alexandru Slusari, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli Uniagroprotect, susţine că subvenţiile pentru agricultură sunt mici şi distriibuite inechitabil. „Ar fi necesară o modificare a sistemului, astfel încât distribuţia să fie egală pentru fiecare raion. Totodată, ar trebui să se ţină cont de faptul că în ţările UE subvenţiile pentru sectorul agricol constituie 250 de euro pentru un hectar, în timp ce în Moldova sunt de numai 18 euro. Chiar şi în Ucraina, ţara vecină, subvenţiile sunt de 60 de euro la hectar, în Rusia – 80 de euro, iar România – 130 de euro“, a comparat Slusari.

Autorităţile promit pentru anul 2014 o majorare a subvenţiilor agricole. Ministrul Agriculturii Vasile Bumacov a declarat în comisia parlamentară de specialitate că bugetul va creşte de la 400 de milioane de lei, cât este prevăzut pentru anul acesta, la 670 de milioane.