Drumul lung spre „declaraţia de independenţă energetică a Moldovei“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Republica Moldova începe importurile de gaze din România FOTO Adevărul
Republica Moldova începe importurile de gaze din România FOTO Adevărul

La 23 de ani de la Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, ţara noastră sparge în sfârşit monopolul gigantului rus Gazprom prin darea în exploatare a conductei Iaşi-Ungheni, pe care experţii au comparat-o cu o „declaraţie de independenţă energetică“.

În cei 23 de ani de independenţă, Republica Moldova a iniţiat mai multe proiecte de infrastructură energetică, cu scopul de a-şi asigura securitatea energetică şi de a diminua dependenţa faţă de Rusia. Deocamdată niciunul nu a fost dus până la capăt.

„Adevărul“ Moldova face o radiografie a principalelor proiecte:

Anul 1992. În timpul conflictului de pe Nistru, autorităţile de la Tiraspol au stopat livrările de gaze spre Chişinău, închizând robinetul 26A pe gazoductul magistral Odesa-Tiraspol-Chişinău. Totodată, au apărut probleme la livrarea energiei electrice de la Centrala Termoelectrică Moldovenească de la Cuciurgan. Atunci au fost iniţiate primele studii pentru construcţia de linii electrice de tensiune înaltă ce ar conecta sistemul energetic moldovenesc cu cel românesc, care însă au rămas doar pe hârtie.

Terminalul şi rafinăria: Anul 1994. Guvernul Moldovei anunţă că va construi un terminal petrolier la Giurgiuleşti şi o rafinărie de două milioane de tone, ce urma să funcţioneze pe baza petrolului din Iran. Acesta a fost cel mai mare proiect investiţional din anii de independenţă, valoarea lui fiind estimată la 250 de milioane de dolari. Proiectul nu a fost finalizat. Rafinăria nu a fost construită, iar terminalul construit nu e capabil să primeacă petrol, ci doar benzină şi motorină.

Participarea la construcţia Centralei nucleare de la Cernavodă. În anul 1994, România a propus Republicii Moldova să participe la construcţia Centralei de la Cernavodă. Premierul moldovean de atunci, Andrei Sangheli, a făcut o vizită la Cernavodă şi se zice că, atunci când făcea un tur cu elicopterul deasupra şantierului centralei, a declarat că nu crede că „acest morman de fiare va produce curent“. Ulterior, în 2002, România a mai făcut o astfel de ofertă, dar şi acesteia nu i s-a dat curs. Motivul a fost nu doar unul politic, ci şi economic. Pentru a putea aduce curentul de la Cernavodă e nevoie de linii de interconexiune cu România, care nici astăzi nu au fost construite. 

Importul de energie din România. La finele lunii noiembrie 1998, Republica Moldova începea importul în regim de urgenţă a curentului electric din România. Din cauza lipsei unei infrastructuri şi a diferenţelor de sistem, importurile se făceau în regim de insulă, erau foarte scumpe şi creau probleme tehnice şi de siguranţă în sistemul energetic naţional. În 2001, importul a fost sistat, iar Republica Moldova mai are de rambursat o datorie de 32 de milioane de dolari pentru aceste livrări. 

Construcţia gazoductului Drochia-Ungheni-Iaşi. În anul 2003, acest proiect a fost inclus în programul naţional de extindere a reţelei de transport şi distribuţie a gazelor. Se preconiza că gazoductul va avea o capacitate de circa 5 miliarde de metri cubi de gaze şi prin el Gazprom va livra gaze României, iar Moldova va putea asigura cu metan o serie de raioane unde nu exista infrastructură. Gazprom a insistat ca România să-i cedeze controlul asupra depozitului de gaze de la Mărgineni, aşa că proiectul a picat. În anii 2008-2009, Moldova a construit conducta Bălţi-Ungheni, cu o lungime de 100 de kilometri, dar cu o capacitate mai mică de un miliard de metri cubi. 

Linia electrică Bălţi-Suceava. În anul 2003, s-a anunţat că România şi Moldova vor să construiască linia electrică de 400kV Bălţi-Suceava, prin care să se poată importa şi exporta curent electric. Intenţia a rămas la stadiul de proiect. Anul trecut, s-a trecut abia la etapa II de proiectare.

Gazoductul Iaşi-Ungheni. Despre posibiliatea contrucţiei acestei conducte s-a anunţat în anul 2009, în mare parte datorită asistenţei oferite de Uniunea Europeană. Startul proiectului a fost amânat de câteva ori, din varii motive: tehnice, politice sau birocratice. Experţii de la Centrul Român de Politici Europene (CRPE) susţineau în primăvara anului 2013 că gazoductul este „cel mai important proiect comun, care poate reprezentă o declaraţie de independenţă energetică a Republicii Moldova“.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite