Bugetul statului, între aşteptările autorităţilor şi criză

Este necesară rectificarea urgentă a Bugetului de Stat, însă acest lucru nu poate fi realizat cu un Guvern în exerciţiu.

Cele mai finanţate sectoare de la Bugetul de Stat al Republicii Moldova vor trebui să strângă cureaua. Măsurile de austeritate impuse de Guvernul de la Chişinău vor genera efecte în lanţ, cum ar fi restanţe la salarii, pensii şi întârzierea investiţiilor.

Situaţia precară a economiei şi lipsa unui program cu Fondul Monetar Internaţional a dus la aplicarea măsurilor de austeritate de către Guvernul condus sub interimatul Nataliei Gherman. Ea a anunţat deja că instituţiile publice vor primi bani doar pentru a acoperi plăţile cele mai necesare. Astfel, deşi autorităţile de la Chişinău preconizau că vor aduna bani din taxe, impozite şi granturi externe, iar o parte din chletuieli vor fi acoperite din împrumuturi, ultimele evoluţii au dat peste cap planurile stabilite.

Învăţământul şi asigurările sociale primesc cei mai mulţi bani de la Buget

Reprezentanţii Centrulului Expert-Grup au realizat un infografic privind repartizarea Bugetului de Stat în viziunea autorităţilor de la Chişinău. Astfel, înainte de anunţarea austerităţii bugetare din iunie 2015, Guvernul a planificat venituri la Bugetul Public Naţional de peste 45 miliarde de lei, din care 30,4 miliarde au fost direcţionaţi spre Bugetul de Stat. Veniturile sunt acoperite de taxe, impozite şi accize, precum şi de granturi externe. Cheltuielile la Bugetul de Stat au însumat 34,3 miliarde de lei, iar din această sumă cei mai mulţi bani au fost transferaţi către autorităţile publice locale - 7,4 miliarde de lei, în timp ce pentru infrastructură au fost cheltuiţi 3 miliarde de lei. De asemenea, 3,6 miliarde de lei din cheltuieli sunt planificate a fi acoperite din împrumuturi.

Sectoarele cu cea mai mare finanţare din Bugetul de Stat sunt învăţământul (8,23 miliarde lei), asigurarea şi asistenţa socială (6,18 miliarde de lei) şi transferurile către unităţile teritoriala-administrative (5.88 miliarde de lei). În acelaşi timp, dintre sectoarele cu cea mai mică finanţare de la buget se numără Apărarea Naţională - 450 milioane lei, Ştiinţa şi Inovaţie - 420 milioane lei şi Protecţia Mediului - 360 milioane lei.

Bugetul de Stat trebuie urgent să fie rectificat

Potrivit expertului economic Gheorghe Costandachi, Guvernul a luat o decizie corectă pentru că este necesară achitarea salariilor bugetarilor şi onorarea achitării pensiilor şi salariilor, deşi vor fi înregistrate anumite întârzieri. „Se vede cu ochiul liber că Republica Moldova intră într-o fază de neîndeplinire, de neachitare a încasărilor pentru completarea veniturilor Bugetului de Stat. Situaţia este cauzată de sistarea finanţărilor de la Banca Mondială şi de lipsa unui program cu FMI. Astfel, ar trebui să intervină o rectificare urgentă a Bugetului de Stat, însă acest lucru nu poate avea loc cu un Guvern în exerciţiu”, susţine economistul. 

Astfel, în opinia lui Gheorghe Costandachi, se atestă o reducere a activităţii mediului de afaceri,  a exporturilor şi importurilor de mărfuri va avea un impact major asupra acumulării banilor la Bugetul de Stat. „Reducerea unor activităţi din diferite sectoare ale economiei rezultă cu scăderea numărului de angajaţi şi necesitatea din partea statului de a acorda mai multe indemnizaţii sociale. Volumul de vânzări a produselor alimentare s-a diminuat cu peste 22%, iar aceasta afectează grav creşterea PIB-ului. Această situaţie aruncă pe umerii Guvernului o povară şi mai mare în ceea ce ţine de acumularea banilor la buget”, argumentează expertul economic.

Prăbuşirea leului ar putea „îmbogăţi” bugetul

Economistul anticipează faptul că valoarea de schimb valutar a leului moldovenesc poate exploda în orice clipă din cauza reducerii considerabile a remiterilor băneşti, a importurilor şi a rezervelor „Totuşi, ieftinirera leului are un impact major asupra suplinirii veniturilor bugetului, însă acest factor este unul temporar şi se răsfrânge negativ asupra calităţii economice, deoarece veniturile de la Bugetul de Stat trebuie să vină din sectorul real al economiei, din creşterea consumului şi a vânzărilor”, a mai spus analistul economic.

Reduceri de 10%-15% ale veniturilor şi cheltuielilor 

Potrivit lui Gheorghe Costandachi, în condiţii de austeritate, veniturile şi cheltuielile vor fi reduse cu 10-15% sau cu circa patru miliarde de lei. „Vor fi tăiate din plăţile de la buget pentru cele mai neimportante sectoare sau activităţi. Totuşi, o reducere a veniturilor va afecta şi alocările către bugetul asigurărilor sociale şi cel asigurărilor în medicină. De asemenea, va fi afectat şi fondul rutier. Chiar şi cele 45 milioane de dolari de la Banca Mondială nu vor salva situaţia, deoarece scad încasările la buget din cauza situaţiei precare în economie. Guvernul nu poate aproba decizii privind rectificarea bugetului, însă poate lua decizii care ar duce la administrarea în spiritul bunei guvernări. Ca să nu ajungem în situaţia de la sfârşitul anilor ’90, când salariile şi pensiilor ajungeau să întârzie şi jumătate de an, Guvernul va fi obligat să identifice în regim de urgenţă alte surse de finanţare”, a conchis expertul.