Banca Mondială în Moldova: 8,6% din PIB se pierd din cauza productivităţii scăzute a muncii în rândul fumătorilor

Reprezentanţa Băncii Mondiale în Republica Moldova recomandă statelor din regiune să îşi coordoneze politicile de accizare a produselor din tutun pentru a discuraja fumatul şi pentru a combate fenomenul de contrabandă cu aceste produse. Sporirea taxelor pentru ţigări va duce la creşterea încasărilor în buget, dar şi la reducerea incidenţei maladiilor cronice în rândul populaţiei cauzate de fumat, transmite IPN.

Irina Guban, consultant în cadrul Băncii Mondiale, a citat în cadrul unei conferinţe de presă date statistice care arată că aproximativ 30% din bărbaţii din Moldova sunt fumători. Cu toate că în Moldova rata fumătorilor este mai mică în comparaţie cu alte state din regiune, depăşeşte rata din statele membre ale Uniunii Europene.

„Numărul mare de fumători are consecinţe directe asupra sănătăţii generale a populaţiei. Se răsfrânge şi asupra speranţei de viaţă”, menţionează Irina Guban. Bărbaţii din Republica Moldova au o speranţă de viaţă de 69 de ani, iar femeile de 77 de ani. Potrivit consultantei Băncii Mondiale, speranţa de viaţă mai mică la bărbaţi este determinată inclusiv de faptul că aceştia fumează mai multe ţigări pe zi decât femeile. Moldovenii încep să fumeze încă din adolescenţă, vârsta medie fiind de 17 ani, iar cea mai mare parte din fumători sunt în rândul persoanelor tinere.

Potrivit Irinei Guban, fumatul generează costuri suplimentare alocate sectorului sănătăţii. Estimativ, 6,7% din banii direcţionaţi sectorului sănătăţii sunt destinaţi pentru tratarea maladiilor asociate consumului de tutun. De asemenea, fumatul determină apariţia bolilor cronice şi a cazurilor de dizabilitate. Pe lângă efectele nocive asupra sănătăţii, fumatul generează şi efecte indirecte asupra Produsului Intern Brut. Banca Mondială estimează că anual aproximativ 8,6% din PIB se pierd din cauza productivităţii mai scăzute a muncii în rândul fumătorilor şi din motivul absenteismului la locul de muncă cauzat de fumat.

Sporirea taxelor pentru produsele din tutun ar duce la creşterea încasărilor la buget. „După anul 2016, când au crescut taxele la produsele din tutun, veniturile au crescut de la 1,73 miliarde lei, în 2016, la 2,04  miliarde lei în anul 2017”, a comunicat Irina Guban. De asemenea, mărirea accizelor a dus la o scădere a consumului de ţigări cu 10% sau aproximativ 600 de milioane de ţigări. Astfel, numărul de ţigări comercializate în anul 2017 a fost de 5,5 miliarde de ţigări, pe când în anul 2016 atingea 6,1 miliarde.

Experţii Băncii Mondiale susţin că volumul de ţigări vândute poate fi redus în continuare prin ajustarea taxelor. Ana Akhalkatsi, directorul de ţară al Băncii Mondiale pentru Moldova, a menţionat că trebuie să fie o iniţiativă regională. Problema nu poate fi rezolvată de o singură ţară. Este nevoie de un set complex de măsuri care să fie întreprinse de statele din regiune. Pe termen lung aceste măsuri vor duce la costuri reduse din partea statului direcţionate tratării maladiilor asociate consumul de ţigări. De asemenea, va permite redirecţionarea banilor spre alte proiecte menite să îmbunătăţească viaţa oamenilor.