Unirea României cu Republica Moldova, o problemă economică, nu politică
0
Impedimentele care ar sta în calea unificării României cu Republica Moldova sunt de ordin economic, şi nu politic, susţine expertul economic din cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN), Petrişor Peiu.
Potrivit lui, Uniunea Europeană oferă subvenţii mari pentru terenurile agricole, iar odată cu reunirea acestor regiuni, UE va trebui să scoată din bugetul său o sumă mai mare de bani, fapt ce îi sperie pe cei din Occident.
Petrişor Peiu consideră că reunificarea este posibilă, dar acest lucru depinde nu doar de eventualele costuri, ci şi de echivalarea tuturor serviciilor.
Subvenţiile - problema europenilor
Expertul economic Petrişor Peiu crede că procesul de reunire a României cu Republica Moldova este unul posibil, referindu-se la experienţa reunificării Republicii Federale Germania cu Republica Democrată Germană. El adaugă că acest lucru ar implica anumite costuri, care de la an la an sunt în creştere.
În ultimele două decenii migraţia a devenit un fenomen destul de popular în Republica Moldova. Chiar şi aşa, populaţia României este de şase ori mai mare decât cea a Republicii Moldova. Peiu explică de ce Occidentul nu vede cu ochi buni unirea celor două ţări: „Uniunea Europeană are un buget de 142 miliarde de euro, dintre care anual se oferă 60 de miliarde pentru sectorul agricol şi pentru pescuit. Respectiv, dacă ar avea loc această reunificare, s-ar mări terenurile agricole, fapt ce nu îi entuziasmează foarte tare pe oficialii europeni. Chiar îi sperie, deoarece aceştia oferă subvenţii de 160 de euro pentru un hectar în România, cifră care va creşte până în 2020”.
Expertul afirmă că, în cazul în care ar putea avea loc acest proces, investitorii străini vor privi altfel aceste teritorii şi vor fi tentaţi să le cunoască. Cu toate acestea, reunificarea ar însemna şi o echivalare de sistem. „Costurile care ar trebui suportate în cazul reunificării ar ţine de echivalarea prestaţiilor sociale ale statului şi a salariilor personalului bugetar, de costul de dezvoltare a infrastructurii şi de costul de unificare monetară. Am ajuns la concluzia că o cifră estimativă pentru un buget al reunificării pe o perioadă de 20 de ani este echivalentul unui PIB actual al României, adică în jur de 180 miliarde de dolari”.
Petrişor Peiu afirmă că UE are o barieră nu doar din punct de vedere economic, ci şi politic. Cât despre situaţia politică, expertul spune că îi pare rău că atât politicienii din România, cât şi cei din Republica Moldova au o mentalitate absurdă. „Acestora li se pare că sunt în stare să păcălească şi Vestul, şi Estul, că poţi să le vinzi ruşilor poveşti plăcute pentru auzul lor, dar şi că europenilor le poţi da istorii convenabile. Foarte mulţi politicieni din Republica Moldova creează un Casus belli, dar, de fapt, războiul este în Ucraina şi nu aici. Ei arată că este o mare confruntare pe teritoriul moldovenesc”. Expertul mai spune că Uniunea Europeană ar vrea să investească mai mult, dar are anumite condiţii care îi sperie pe politicieni. „În primul rând, Fondul Monetar Internaţional cere transparentizarea proceselor bancare, elucidarea privind proprietarii şi beneficiarii acestora, ceea ce nu prea îi avantajează pe politicieni şi asta nu este unica problemă”.
Miza alegerilor din Găgăuzia
Petrişor Peiu spune că în Găgăuzia are loc un război informaţional declanşat de Federaţia Rusă care nu poate fi oprit. Expertul afirmă că miza alegerilor din Gagăuzia este artificial ridicată din două motive. Mulţi politicieni din Republica Moldova care au ales calea riscantă a unui guvern minoritar creează un Casus belli în autonomia găgăuză pentru a determina o solidaritate financiară a partenerilor occidentali, „speculând pe situaţii care ar putea afecta această comunitate”. Un alt aspect, din punctul de vedere al expertului, este războiul informaţional al Rusiei. Petrişor Peiu nu crede că Federaţia Rusă nu mai are putere de a isca o situaţie de conflict pe acest teritoriu, deoarece aceasta are alte griji. „Federaţia Rusă gâfâie să facă acest lucru, dar cu toate acestea prezenţa culturală rusă din Găgăuzia este covârşitoare. Drept rezultat, suntem martorii unui război informaţional. Din păcate, media românească nu câştigă teren pe acest teritoriu”, constată expertul FUMN. Chişinăului îi convine problemele din Găgăuzia, mai crede Peiu, deoarece în aşa mod atrage atenţia comunităţii europene pentru a mai primi ajutor financiar din partea UE.
Se încarcă comentariile...
