Tancurile româneşti îl sperie pe Soin. Cât de înarmată este România

Transnistria va putea juca un rol decisiv în politica Republicii Moldova. FOTO president.gospmr.ru

Aflându-se de doi ani departe de Transnistria din cauza persecuţiilor politice, politologul Dmitri Soin vorbeşte despre democraţia instaurată în stânga Nistrului şi despre standardele înalte de viaţă de la Tiraspol. Într-un interviu pentru publicaţia rusă pravda.ru, acesta promovează ideea de „românizare” a Republicii Moldova, afirmând că Armata de la Bucureşti ar putea invada Chişinăul şi Tiraspolul.

Realitatea arată însă că artileria grea a României nu este atât de impresionantă.

Soin afirmă că Transnistria este înconjurată de „o Republică Moldova pro-română” şi „o Ucraină care şi-a ieşit cu totul din minţi”. „Cu toate acestea, în Transnistria se trăieşte o viaţă la standarde înalte, drepturile omului sunt protejate, există o societate civilă puternică, iar mass-media este independentă”, spune Dmitri Soin.

Înainte de a ieşi la pensie, Soin a condus aşa-numita direcţie principală pentru protejarea constituţiei Transnistriei. De fapt, Soin a fost responsabil de sectorul politic, mass-media, sport, educaţie şi tineret în Transnistria, relatează acesta în interiviu.

Americanii sunt de vină

Fostul lider al mişcării Prorîv face referiri la ultimele sondaje, afirmând că societatea moldovenească în ansamblu pledează în fovoarea integrării în Uniunea Vamală şi pentru apropierea de Rusia, însă aceste planuri integraţioniste sunt zădărnicite de americani. „Ei i-au atras de partea lor pe toţi politicienii de perspectivă, pesoane publice care au beneficiat de granturile americane şi au fost formaţi în Europa şi Statele Unite. Ei au format şi un batalion de jurnalişti care sunt spălaţi pe creier”.

Potrivit lui Soin, chiar şi comuniştii moldoveni susţin „cursul oficial al Republicii Moldova de a adera la NATO”. Însă în cazul în care vor avea loc alegeri anticipate, Moscova poate profita de şansa de a readuce forţele pro-ruse la putere. „Aceste puteri vor putea lua decizia cu privire la integrarea Republicii Moldova în Uniunea Vamală şi vor denunţa acordul cu România. Puţini oameni din tagma experţilor cunosc că există o înţelegere care permite României, în cazul în care aceasta califică situaţia din Republica Moldova drept una instabilă, să introducă legal trupe române de carabinieri. Noua guvernare poate denunţa aceste înţelegeri şi să ia cursul spre Uniunea Vamală şi Federaţia Rusă”, a avertizat Soin.

România poate invada Moldova

Soin identifică două scenarii de intrare a tancurilor româneşti în Republica Moldova – cu acordul şi fără acordul guvernării. În cazul în care Parlamentul din Republica Moldova va vota denunţarea acestui acord, această intrare va putea fi catalogată ca o invazie militară. „Este puţin probabil ca românii să meargă la acest pas. Dar trebuie să spunem lucrurilor pe nume, românii sunt foarte atenţi, diplomaţia românească, serviciile secrete româneşti, sunt unele din cele mai bune, iar acest lucru este bine cunoscut în Europa”, a adăugat acesta.

Soin mai crede că politicienii moldoveni sunt nişte oameni corupţi care ajung sub influenţa Bucureştiului. „Conturile şi activele se află acolo, copiii se află acolo. Nimeni nu deschide conturi în Rusia. Schemele financiare şi granturile vin din America şi Uniunea Europeană”, a spus Soin.

„Când Ucraina prietenea cu Rusia, cu Moldova era mai uşor să lucrezi. Acum există o Ucraină neprietenoasă, iar singura cale de a ajunge în Republica Moldova este Aeroportul Chişinău. Moldovenii însă deportează mulţi tehnologi, politicieni ruşi. Serviciul de Informaţie şi Securitate lucrează activ şi face profilaxie printre activiştii pro-ruşi”, a comentat Soin.

În anul 2013, Dmitri Soin a fugit de la Tiraspol la Odesa, susţinând că ar fi persecutat de noua conducere a republicii separatiste transnistrene. În timpul mandatului lui Evgheni Şevciuk, dosarul penal pe numele lui Soin a fost redeschis. De asemenea, în campania electorală, acesta a intrat în conflict şi cu fostul şef al securităţii transnistrene, Vladimir Antiufeev, care a ajuns mai apoi vicepremier în „republica populară Doneţk“ creată de separatiştii proruşi din estul Ucrainei.

Factorul Transnistria în Republica Moldova

Din punct de vedere teoretic, Transnistria ar putea câştiga orice alegeri în Republica Moldova, deoarece acolo trăiesc aproximativ 170.000 de cetăţeni ai Federaţiei Ruse şi 100.000 de cetăţeni ucraineni care au  o poziţie pro-rusă, subliniază politologul care a fugit din regiunea transnistreană în anul 2013. „Dacă vom crea o tehnologie politică, vom putea pune aceste voturi în cupa oricărui partid politic. De aceea, Transnistria reprezintă un factor foarte important pentru politica moldovenească. La un moment dat, Transnistria va fi capabilă să joace un rol important în treburile moldoveneşti, dar încă nu a venit timpul”, a conchis Soin.

Soin a mai afirmat că Ucraina deţine la graniţa cu Transnistria un grup armat foarte mare, iar orice tulburări la Tiraspol ar putea provoca o invazie militară din Ucraina care va fi susţinută de Republica Moldova. De aceea, nici pretinsul preşedinte Evgheni Şevciuk, nici partidul Obnovlenie nu sunt interesaţi de o confruntare violentă în regiune. Rusia, la rândul ei, nu va permite niciodată o confruntare în regiune, deoarece acolo se află un contingent de pacificatori ruşi şi un număr mic de trupe militare. Pentru Rusia nu poate fi profitabilă o revoltă în propria enclavă.

Totodată, Evgheni Şevciuk şi echipa sa au acumulat un capital impunător şi îşi pot permite să cumpere o insulă mică şi să creeze încă o Transnistrie, mai crede Soin. „Când el a venit la putere, eu susţineam schimbările, eu aveam un program de reforme. Dar cum putem să dezvoltăm societatea civilă în Transnistria dacă, de exemplu, pentru a înregistra un partid în Rusia unde locuiesc 140 milioane de oameni este nevoie de 500 de semnături, iar în Transnistria, unde locuiesc 500.000 de oameni, este nevoie de aceleaşi 500 de semnături?”, s-a întrebat în final Soin.

Cât de înarmată este România Conform statisticilor ONU în acest moment România deţine 54 de tancuri moderne TR-85M1 Bizonul care sunt adaptate la standardele NATO. În dotarea armatei române mai există 226 tancuri TR-580 şi 530 tancuri T-55. Deşi pot părea impresionante cifrele de mai sus în realitate este vorba de un model de tancuri proiectate la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Tancul sovietic T-55 a fost proiectat în anul 1947 şi a intrat în producţie în 1955. Tancul românesc TR-580 este o variantă a tancului sovietic T-55 fabricat în România între anii 1979-1985. După ce România a condamnat invazia sovietică a Cehoslovaciei din 1968 Moscova a refuzat să mai pună la dispoziţia românilor armament modern. Armata rusă a dezvoltat din 1955 mai multe modele de tancuri, însă nici unul nu a fost pus la dispoziţia românilor. Cele 54 de tancuri TR-85 M1 Bizonul sunt în realitate tot tancuri model T-55 care au fost modernizate la nivelul blindajului, motorului şi armamentului. România a respectat prevederile Tratatului cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa (FACE) semnat de ţările Tratatului de la Varşovia şi NATO la 19 noiembrie 1990 la Paris. Conform acestui tratat România poate deţine maxim 1375 de tancuri, 2.100 vehicule blindate, 552 maşini de luptă pentru infanteri, 1475 de tunuri grele, 430 avioane de luptă şi 120 de elicoptere de atac. Rusia s-a retras total din Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale în Europa de la 10 martie 2015. Preşedintele Vladimir Putin a anunţat pe 26 aprilie 2007 că Rusia impune un moratoriu asupra acestui tratat, deoarece statele occidentale nu au ratificat amendamentele aduse tratatului la conferinţa de la Istanbul din 1999. Statele occidentale susţin că nu au ratificat amendamentele de la Istanbul, deoarece Rusia a refuzat să îşi retragă trupele din Republica Moldova şi Georgia.