Reţeaua asasinilor made in Republica Moldova

Proca este suspectat că ar fi fost autorul tentativelor de omor de la Londra şi de la Bucureşti

RISE Project a descoperit că asasinate şi tentative de omor la comandă care au avut loc la Londra, Bucureşti, Bacău şi în Republica Moldova par a avea în spate aceeaşi grupare de ucigaşi profesionişti. Aceasta reglează, de obicei, conflicte între organizaţii criminale, însă îi cad victime şi oameni nevinovaţi

Un cetăţean moldovean acuzat de două tentative recente de omor la comandă - una în Londra în primăvara lui 2012, cealaltă în Bucureşti la sfârşitul anului trecut - face parte din anturajul unor alţi moldoveni acuzaţi de comiterea unui triplu asasinat, în anul 2000, în Republica Moldova, dar şi de uciderea unui afacerist în Bacău în 2011.

TENTATIVĂ DE OMORCU KALAŞNIKOV

În urmă cu o lună, Vitalie Proca, un cetăţean moldovean în vârstă de 33 de ani, a fost arestat la Moscova. Proca este acuzat de comiterea a două tentative de asasinat, una la Londra şi alta la Bucureşti. Poliţiştii români spun că Proca a mitraliat, în noiembrie 2012, un tânăr cu un automat Kalaşnikov, în cartierul Vitan din Bucureşti. Împuşcat în cap şi piept, bărbatul a supravieţuit, iar poliţia a descoperit că asasinul îşi alesese greşit victima - ţinta reală a atentatului fiind interlopul român Puiu Mironescu.

Acelaşi Vitalie Proca este investigat şi pentru o tentativă de omor petrecută în martie, anul trecut, pe teritoriul Marii Britanii. Atunci, Proca ar fi descărcat un pistol în bancherul Gherman Gorbunţov, 46 de ani, dar şi acesta a scăpat cu viaţă, deşi a fost ciuruit cu şase gloanţe, în faţa apartamentului său din Londra. Gorbunţov - fost proprietar al băncii Universalbank din Chişinău -, este cetăţean moldovean şi rus şi este un afacerist controversat investigat în Moldova pentru infracţiuni financiare. Numele său figurează şi într-un alt dosar penal, instrumentat la Moscova, în cazul unei tentative de omor asupra unui alt om de afaceri rus.

A FOST SAU NU LA LONDRA?

Apropiaţii lui Proca, între care şi soacra sa, Venera Gasparean, preşedinta Asociaţiei Diaspora Armeană în Republica Moldova, susţin însă că acesta este nevinovat şi că el însuşi ar fi o victimă. „Tot ce anunţă autorităţile şi unele mass-media sunt minciuni. Vitalie este nevinovat, dar cineva vrea să-l facă ţap ispăşitor. Nu a fost niciodată la Londra. În acea perioadă a fost în Italia în vizită la o rudă, însă în Anglia nu avea cum să ajungă. E foarte uşor pentru autorităţi să verifice informaţia după datele din paşaport“, a declarat revoltată soacra presupusului asasin. Gasparean motivează călătoriile lui Proca în România prin faptul că acesta a încercat să deschidă o afacere acolo, ca apoi să se mute cu toată familia. Vitalie Proca are trei copii, inclusiv doi concepuţi în timp ce se afla în detenţie. Potrivit soacrei, şi acuzaţiile privind tentativa de omor din România ar fi nedrepte: „E o invenţie tot. Cică a primit 20.000 de euro. Unde-s? El n-avea bani nici pentru a pleca la Moscova (17 ianuarie 2013 n.n.) cu copiii. I-am dat eu“.

TRECUT CRIMINAL

Vitalie Proca are însă în spate o activitate criminală intensă. El a fost condamnat, în 1998, la detenţie pe viaţă pentru omoruri deosebit de grave, tentative de omor, furt, jaf şi tâlhărie. În 2000, pedeapsa i-a fost redusă la 25 de ani, dar a continuat să facă alte numeroase solicitări în instanţe pentru reducerea sentinţei. După mai multe respingeri, motivate prin gravitatea crimelor comise, în 2010, a obţinut rejudecarea cazului de către Plenul Curţii Supreme de Justiţie din Republica Moldova. Magistraţii au decis atunci recalificarea faptelor în baza Codului Penal intrat în vigoare în 2003, ce prevede pedepse mai blânde pentru aceleaşi infracţiuni. Astfel, lui Vitalie Proca i-a fost redusă pedeapsa de la 25 la 20 de ani în penitenciar de tip închis. Pe 23 septembrie 2010 însă, judecătorul de instrucţie din raionul Rezina, Andrei Bălan, l-a eliberat pe Proca, deşi acesta nu ispăşise trei pătrimi din termenul de detenţie, adică 15 ani, condiţie cerută de lege pentru eliberarea condiţionată. Mai mult, potrivit Departamentului Instituţii Penitenciare din Republica Moldova, Vitalie Proca nu a avut niciodată un comportament exemplar în puşcărie. Acesta a încălcat de cel puţin 50 de ori regimul de detenţie.

PEREGRINĂRILE UNUI PRESUPUS ASASIN

Documentele obţinute de RISE Project arată că Vitalie Proca a intrat în România pe 1 martie 2012, prin Vama Oancea, din judeţul Galaţi. Nouăsprezece zile mai târziu, pe 20 martie 2012, Proca l-ar fi ciuruit, la Londra, pe bancherul rus Gherman Gorbunţov. Pe 23 martie, Vitalie Proca a revenit cu avionul la Chişinău, via Milano. Următoarea dată când Proca a călcat în România, a fost pe 14 noiembrie, tot anul trecut. Şi tot din Moldova a venit. Pe 26 noiembrie ar fi tras o rafală de zece gloanţe într-un bucureştean pe care l-a confundat cu altcineva.  A trecut înapoi Prutul la şase zile după tentativa eşuată, pe acolo pe unde şi intrase: vama Sculeni.

Deşi Vitalie Proca a folosit automate Kalaşnikov şi pistoale Makarov şi ar fi descărcat şase gloanţe într-o victimă şi zece în cealaltă, acestea nu au murit.
RISE Project a investigat deplasările lui Vitalie Proca din ultimii ani dincolo de graniţele Republicii Moldova. Autoturismele folosite de Proca spun povestea unei reţele de indivizi acuzaţi de asasinate la comandă şi alte activităţi de crimă organizată.
Documentele arată că moldoveanul Vitalie Proca a pendulat între România şi Republica Moldova, începând din toamna anului 2011, la bordul unor autoturisme diferite. Una dintre aceste maşini, la volanul căreia s-a aflat Proca, îl conectează la un alt moldovean cu ştate vechi în crima organizată de pe ambele maluri ale Prutului. În dimineaţa zilei de 27 octombrie 2011, Proca a intrat în România prin Vama Sculeni, îndreptându-se spre Iaşi. Moldoveanul era la volanul unui Audi A6 cu numere de România, IS 77 VIP, înmatriculat pe numele firmei ieşene Clandak. SRL-ul ieşean îşi are sediul pe strada Mircea cel Bătrân şi este administrat de Aliona Gîrleanu – soţia lui Robert Gîrleanu, arestat recent de procurorii români în dosarul unui triplu omor la comandă, petrecut în Republica Moldova, în urmă cu 13 ani. Robert Gîrleanu însuşi a fost asociat în firma Clandak, însă, în prezent, firma îl are ca unic asociat pe moldoveanul Vitalie Balaur. Acesta a preluat societatea Clandak de la soţii Robert şi Aliona Gîrleanu în mai 2009. Soţia lui Gîrleanu a rămas administrator până în prezent.

Firma Clandak a fost fondată în 2005 de româno-moldoveanul Iurii Cheptea şi cesionată soţilor Gîrleanu doi ani mai târziu, în mai 2007. Iurii Cheptea şi Robert Gîrleanu sunt parteneri vechi, cei doi fiind în prezent judecaţi împreună într-un dosar referitor la contrabanda cu ţigări pe ruta Moldova-România. Vitalie Proca a intrat în România pe 27 octombrie 2011 cu maşina firmei Clandak, a stat nouă zile şi a revenit la Chişinău pe 4 noiembrie 2011.

CAZIER JURIDIC „CURAŢAT“

Ministerul Afacerilor Interne a iniţiat o cauză penală pentru a elucida cum s-a făcut Vitalie Proca cu un cazier juridic curat şi un paşaport, care i-au permis să obţină vize şi să iasă în afara ţării, inclusiv în UE. Şi asta în condiţiile în care bărbatul avea interdicţie de a părăsi ţara.

Cadavrele din pădure

Cele trei crime pentru care este acuzat Gîrleanu au fost comise în anul 2000 în raionul Ialoveni din Republica Moldova. Victimele, Ilie Buruiană, Mihai Guzun şi Andrei Plămădeală, trei hoţi moldoveni de maşini de lux, au fost răpiţi, torturaţi şi executaţi cu pistoale automate. Cadavrele lor incinerate au fost îngropate într-o pădure. Acolo au zăcut aproape zece ani. Abia în 2009, cei trei au fost dezgropaţi şi identificaţi. Anchetatorii moldoveni au stabilit apoi că escadronul de asasini a fost condus de interlopul Robert Gîrleanu, care a acţionat împreună cu trei complici. Unul dintre aceştia, Dumitru Nicolae Catruc, a fost prins de poliţiştii moldoveni şi şi-a recunoscut vina. Catruc a descris în detaliu tripla crimă, turnându-i pe toţi. Inclusiv pe cel care ar fi comandat asasinatul: Ion Anton Druţă, zis „Vanea Pisateli“ – un alt moldovean certat cu legea.

MISTERUL FILMULUI

La scurt timp, filmul operativ în care Catruc face mărturisirea, adică proba-cheie, a dispărut din dosarul poliţiei, ceea ce le-a permis lui „Pisateli“ şi Robert Gîrleanu să se plimbe nestingheriţi prin România şi Moldova. Filmul însă a reapărut brusc în 2010, iar procurorii moldoveni i-au pus pe toţi, oficial, sub învinuire.
Un timp, Druţă şi Gîrleanu, principalii acuzaţi, s-au ascuns în România, unde au reuşit chiar să obţină cetăţenie. Primul e rezident la Iaşi, celălalt a locuit în Bucureşti. Potrivit autorităţilor moldovene şi române, ambii sunt locotenenţii lui Ion Guşan, zis „Patron“ - un temut „hoţ în lege“ moldovean care, la rândul lui, face afaceri prin România.

Culmea este că Robert Gîrleanu, cel care i-ar fi ciuruit efectiv pe cei trei, a fost reţinut în noiembrie 2010, în România, într-un caz de contrabandă cu ţigări. În acel caz, procurorii DIICOT l-au acuzat pe Gîrleanu că ar fi liderul unei grupări de contrabandişti cu ţigări, după ce au depistat într-o hală a unei firme din Urziceni, judeţul Ialomiţa, o cantitate mare de baxuri de ţigări de diferite mărci provenind din Moldova şi Ucraina. Taxele vamale neachitate aferente capturii depăşeau suma de un milion de euro. Robert Gîrleanu a fost însă eliberat şi trimis în judecată. Asta până în iunie 2011, când a fost din nou arestat la Bucureşti - de data aceasta, la cererea poliţiei moldovene, în dosarul triplului omor. De atunci, Gîrleanu se află după gratii.

CRIMA DIN BACĂU ŞI RĂPIREA DIN GALAŢI

Ion Druţă sau „Vanea Pisateli“, cel care ar fi comandat triplul omor din Moldova, şi Robert Gîrleanu, cel care i-ar fi executat efectiv pe cei trei oameni, au „lucrat“ de-a lungul anilor împreună în România.  „Vanea Pisateli“ este acuzat că ar fi protejat reţeaua de contrabandă cu ţigări a lui Gîrleanu. Procurorii DIICOT relatează în rechizitoriul aferent cazului un conflict între Druţă şi Ion Mesina, un alt moldovean implicat în contrabandă cu tigari, care acţiona în zona Galati. Druţă a tranşat această neînţelegere într-o pădure de lângă Galaţi, răpindu-l pe Mesina şi somându-l, cu arma la tâmplă, să nu mai activeze pe rutele grupării Gîrleanu. Mesina a înţeles mesajul.
Fraţii mai mici ai lui „Vanea Pisateli“, Grigore şi Tudor Druţă, de 27 şi 29 de ani, au fost şi ei arestaţi, luna trecută, pentru asasinarea afaceristului băcăuan Valeriu Damian, în august 2011. Cei doi sunt învinuiţi că ar fi ordonat această crimă unor alţi şase moldoveni racolaţi în acest scop. Printre aceştia se află şi judokanul Ramazan Murtazaliev – un apropiat al lui „Vanea Pisateli“. Fraţii Druţă au fost ridicaţi tot din Iaşi. Într-o investigaţie documentată de RISE Project în Republica Moldova, în 2011, Alexandru Jizdan, şeful de atunci al Secţiei Servicii Operative din ministerul de interne de la Chişinău, confirma: „Eu cunosc cine-i acest Ion Druţă - «Pisateli». El trăieşte în Iaşi acum. Ăştia, Druţă şi Gîrleanu, au legături cu traficul de ţigări în România“. Cât despre gruparea criminală de care aparţine tandemul interlop, Jizdan a comentat scurt: „Da, Guşan, alias Patron, luase clubul Bamboo din Constanţa, parcă. Nu avem noi treabă“.

Investigaţia a fost realizată de RISE Project în colaborare cu „Adevărul“ Moldova. Au contribuit Ion Preaşca (Republica Moldova), Raluca Dan, Mihai Munteanu, Cristi Ciupercă (România)