98% din găgăuzi au votat pentru integrarea Moldovei în Uniunea Vamală Rusia-Belarus. Secretarul CEC: datele cu care se operează sunt o manipulare
0
Prezenţa alegătorilor în referendumurile din unitatea teritorială autonomă Găgăuzia a depăşit cota de 70%. Comisia Electorală Centrală de la Comrat anunţă că peste 98% din cetăţeni au votat pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
UPDATE Tot atâtea voturi au fost şi pentru adoptarea proiectului de lege privind dreptul la autodeterminare externă a găgăuzilor în caz că Republica Moldova îşi pierde suveranitatea. Acestea sunt datele prezentate de către Comisia Electorală Centrală din regiune.
Potrivit şefei Comisiei electorale Centrale de la Comrat, Valentina Lisnic, după închiderea secţiilor de votare, la referendumuri ar fi participat 70.777 oameni sau 70.42% din totalul de alegători, incluşi în listele electorale. După cum afirmă liderii politici ai autonomiei, aceşti indici sunt fără precedent în istoria modernă a ţinutului.
Cea mai mare prezenţă a fost înregistrată în raionul Ceadîr Lunga - 77,8%. În raioanele Comrat şi Vulcăneşti prezenţa a constituit, respectiv, 68,2 şi 61,31%.
UPDATE Experienţa alegrilor anterioare arată că în Ceadîr-Lunga la urne se prezintă, de regulă, în jur de 35% dintre alegători, deoarece, cel mai probabil, majoritatea sunt plecaţi din ţară, menţionează secretarul Comisiei Electorale Centrale din Chişinău. Potrivit lui Andrei Volentir, statisticile din alţi ani arată că cifrele cu care se operează acum nu sunt altceva decât o încercare de manipulare.
Andrei Volentir spune că în UTA Găgăuzia sunt înregistraţi aproape 111.000 de alegători, iar cei care operează cu cifra de 90.000 comit încă un fals. „Eu presupun că s-a făcut ca în 2009: primarii i-au exclus din liste pe cei plecaţi peste hotare. Calculul simplu arată că, odată ce ai tăiat 20.000 de cetăţeni din liste, ai redus corpul electoral cu 22%”, a declarat secretarul CEC pentru IPN.
Pe 2 februarie locuitorii autonomiei Găgăuze au participat la două referendumuri. Primul referendum poartă a avut un caracter consultativ şi şi-a propus să să afle atitudinea oamenilor faţă vectorul pro-european şi pro-rus de dezvoltare a Republicii Moldova. Al doilea referendum a avut un caracter legislativ şi a avut menirea să obţină aprobarea locuitorilor regiunii în problema dreptului Găgăuziei la autodeterminare în cazul în care Moldova îşi pierde suveranitatea. Ambele plebiscite au fost recunoscute ilegale de instanţa de la Comrat.
Se încarcă comentariile...
