Percepţiile populaţiei vizavi de rolurile de gen în societate s-au înrăutăţit în 2017

Percepţiile populaţiei vizavi de rolurile de gen în societate s-au înrăutăţit considerabil pe parcursul anului 2017. În rândul bărbaţilor s-a înregistrat un nivel de stereotipizare mai accentuat. Totodată, reformele, care ar contribui la depăşirea diferenţelor pronunţate de gen, întârzie să fie implementate de către autorităţi.

Concluziile reies din Indexul Egalităţii de Gen calculat şi prezentat pe 8 martie de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Rodica Ivaşcu, directoare de programe la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, a declarat într-o conferinţă de presă la IPN că nivelul egalităţii dintre femei şi bărbaţi nu s-a îmbunătăţit în 2017, menţinând-se la valoarea din 2016 – 58 de puncte din 100 posibile. Indexul este calculat în baza a 31 de indicatori, pe o scară de la 0 la 100, unde 0 – indică o inegalitate totală între femei şi bărbaţi, iar 100 – o egalitate de gen perfectă. Cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalităţii de gen este mai înalt.

Rodica Ivaşcu a spus că Indexul măsoară nivelul egalităţii între femei şi bărbaţi pe şase domenii cheie. Este vorba de sănătate, piaţa muncii, politică, accesul la resurse, percepţii şi stereotipuri. Potrivit Rodicăi Ivaşcu, în 2017 trei domenii din cele şase au înregistrat progrese, comparativ cu doar un domeniu în 2016. Este vorba despre accesul la resurse, piaţa muncii şi sănătate. În ceea ce ţine de accesul la resurse, nivelul egalităţii de gen a crescut cu 3 puncte faţă de 2016, de la 76 la 79. Acest lucru se datorează majorării nesemnificative a veniturilor femeilor implicate în activităţi non-agricole.

Punctajul privind accesul la piaţa muncii a crescut cu un punct faţă de 2016, de la 63 la 64. Rodica Ivaşcu a spus că în comparaţie cu anul precedent, în 2017, rata de ocupare a femeilor cu cel puţin un copil de vârstă preşcolară a sporit cu 2,2 puncte procentuale. Domeniul sănătăţii, potrivit Indexului, a înregistrat o majorare de un punct faţă de 2016, dar creşterea nu are un motiv pozitiv la bază. Deşi femeile au avut o frecvenţă mai sporită la medici, adresarea acestora a fost în legătură cu grave probleme de sănătate.

Indexul arată că punctajul la capitolul politică a rămas la nivelul anului 2016, de 36 de puncte. În opinia directoarei de programe, pentru a ameliora situaţia, nu au fost întreprinse măsuri. Femeile continuă să fie subreprezentate în Parlament, consilii raionale şi primării. Totodată, domeniul educaţiei înregistrează o scădere de un punct faţă de indicele precedent, înregistrând 53 de puncte. Diminuarea este explicată prin faptul că s-a aprofundat discrepanţa de gen în rândul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ secundar profesional. Ponderea bărbaţilor a fost mai mare cu 3,26 puncte procentuale.

Cea mai pronunţată diminuare a înregistrat domeniul percepţiilor şi stereotipurilor. Indicele a scăzut de la 51 în 2016, la 47 în 2017. Potrivit unor studii realizate în 2017, 8 din 10 respondenţi cred că bărbaţii sunt cei care trebuie să-şi întreţină familia, iar 6 din 10 respondenţi consideră că femeile trebuie să se ocupe de familie şi gospodăriei.

„Chiar dacă suntem în secolul XXI, femeile în continuare să confruntă cu o mulţime de probleme, iar egalitatea de gen în Republica Moldova, cu părere de rău, nu este în capul mesei. Prejudecăţile şi stereotipurile stau în capul mesei, ceea ce influenţează foarte mult nivelul de egalitate de gen”, a spus Alina Andronache, consultant în cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.

Andrei Brighidin, membru al Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii a spus că, prejudecăţile şi stereotipurile sunt destul de înrădăcinate în societatea noastră. În ultimii cinci ani, în topul acestora, a fost instigarea la discriminare pe criterii de gen şi de dizabilitate.

Indexului Egalităţii de Gen este realizat în cadrul proiectului „Iniţiativă Comună pentru Oportunităţi Egale”.