Moscova semnalează că vor fi reluate luptele în Ucraina

Analiştii de la Moscova apreciază că măsurile legislative ucrainene sunt insuficiente pentru pacificarea regiunilor Doneţk şi Lugansk. În paralel, la sfârşitul săptămânii trecute au fost realuate luptele în regiunea oraşului Mariupol, desemnat drept următoarea ţintă a separatiştilor.

Rezoluţia Parlamentului Ucrainei prin care regiunile Doneţk şi Lugansk urmează să primească un statut special de administrare doar după organizarea alegerilor conform legislaţiei ucrainene este considerată insuficientă de analiştii consultaţi de agenţia ITAR-TASS.

Conflictul va fi reluat

Rezoluţia adoptată de Parlamentul de la Kiev pune în pericol Acordul de încetare a focului de la Minsk şi riscă să ducă la reluarea luptelor în estul Ucrainei. Conform Acordului de la Minsk, după retragerea armamentului greu de pe linia de conflict este necesară adoptarea unor măsuri legislative care să garanteze acordarea unui statut special pentru anumite regiuni din Donbas, conform negocierilor din 12 februarie.

Însă rezoluţia Parlamentului de la Kiev a declarat teritoriile aflate sub controlul rebelilor pro-ruşi ca fiind „teritorii aflate temporar sub ocupaţie”, iar statutul acesta va rămâne valabil până în momentul când „toate grupările armate ilegale şi echipamentele militare vor fi retrase iar Kievul va recâştiga controlul asupra liniei de frontieră”.

Conducătorii republicilor auto-proclamate din Doneţk şi Lugansk au solicitat liderilor occidentali să le ceară oficialilor de la Kiev să modifice rezoluţia adoptată. Ministrul de Externe de la Moscova Serghei Lavrov a afirmat că rezoluţia de la Kiev „reprezintă în realitate o rescriere a acordului de la Minsk, cu alte cuvinte, o violare a acestuia”. 

Donbasul nu vrea să respecte Kievul

Maxim Şevcenko, membru al Consiliului pentru Drepturile Omului din cadrul Preşedinţiei Rusiei, a declarat pentru ITAR-TASS că oficialii de la Kiev nu ştiu ce se întâmplă de fapt în estul Ucrainei. „Oamenii din republicile Doneţk şi Lugansk refuză să organizeze alegeri în baza instrucţiunilor venite de la Kiev, care de aproape un an de zile poartă un război împotriva populaţiei vorbitoare de limbă rusă. Este imposibil ca mai multe milioane de oameni să fie forţaţi să se supună rezoluţiei Parlamentului de la Kiev. Prin impunerea unor condiţii imposibil de îndeplinit, de fapt Kievul rupe acordul de la Minsk”, a declarat Maxim Şevcenko. Oficialul rus a adăugat: „Republicile Doneţk şi Lugansk îşi vindecă acum rănile obţinute în urma războiului şi îşi întăresc independenţa. Între timp, aţâţătorii războiului de la Kiev, imediat ce şi-au revenit după înfrângerile de la Ilovaiks şi Debalţevo se pregătesc să organizeze o nouă ofensivă”.

Acuzaţii împotriva Americii

Analistul Serghei Markov acuză Statele Unite că s-ar afla în spatele rezoluţiei de la Kiev: „Trebuie să fim conştienţi că decizia aceasta nu a fost luată de preşedintele Poroşenko, premierul Iaţeniuk sau Parlament, ci de către un centu extern al administraţiei ucrainene, localizat în Statele Unite”. Seghei Markov a acuzat guvernul de la Kiev că pregăteşte reluarea operaţiunilor militare în estul Ucrainei: „Experţii ucraineni mi-au transmis că Kievul face presiuni pentru reluarea operaţiunilor militare în estul ţării la începutul lunii mai pentru a afecta aniversarea a 70 de ani de la Ziua Victoriei. Preşedintele Poroşenko a declarat public că Ucraina achiziţionează arme de la Uniunea Europeană, iar instructorii americani vor începe antrenarea gărzilor ucrainene în luna aprilie. Scenariul militar a rămas actual”.

Analistul Serghei Kulik a apreciat şi el pentru ITAR-TASS că ameninţarea reluării luptelor în estul Ucrainei este prezentă în continuare. „Procesul de pace de la Minsk a intrat într-un blocaj. Kievul refuză să recunoască republicile Doneţk şi Lugansk şi refuză să îşi coordoneze acţiunile cu liderii miliţiilor populare. Singura cale este îngheţarea conflictului de-a lungul actualei linii cu speranţa că părţile aflate în conflict vor reuşi treptat să negocieze termenii unei reforme politice”, a subliniat Kulik.

Instructorii americani sosesc în luna aprilie

Statele Unite intenţionează să aplice, în pofida Acordului Minsk II, planul de trimitere a 290 de militari americani în Ucraina pentru antrenarea forţelor ucrainene, confruntate cu o criză separatistă, anunţă Pentagonul, potrivit Mediafax. Misiunea de antrenare urma să înceapă în martie, dar a fost amânată pentru a nu afecta aplicarea armistiţiului convenit în cadrul Acordului Minsk II.

Misiunea de instruire a militarilor ucraineni va începe în aprilie, a declarat Steve Warren, purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării.

Aproximativ 290 de militari din cadrul Brigăzii aeropurtate 173 americane, cu sediul în Vicenza (Italia), urmează să fie trimişi în Ucraina pentru a instrui membri ai Gărzilor naţionale. "În funcţie de modul în care evoluează situaţia din Ucraina, am reanalizat ideea exerciţiului militar, dar am concluzionat că efectuarea misiunii este o idee bună", a explicat Warren.

Au fost reluate luptele la Mariupol

Trei combatanţi proruşi au murit, iar trei militari ucraineni au fost răniţi, în cursul zilei de vineri, în confruntări produse în zona oraşului Mariupol, informează Mediafax. "Trei combatanţi au fost ucişi, iar alţi şase au fost răniţi" în luptele din satul Şirokin, anunţă insurgenţii separatişti ucraineni, acuzând armata ucraineană că încalcă armistiţiul fragil aflat în vigoare din 15 februarie. Potrivit rebelilor, serviciile de securitate ucrainene au lansat 33 de atacuri în ultimele 24 de ore în zona Şirokin şi în apropierea aeroportului din Doneţk.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene a anunţat că trei militari ucraineni au fost răniţi în cursul zilei de vineri. „Rebelii au folosit rachete Grad pentru prima dată de la instituirea armistiţiului”, a declarat Andrei Lisenko.