Moldova, cea mai săracă ţară din Europa, riscă falimentul din cauza relaxării

Republica Moldova FOTO: Adevărul Moldova

Autorităţile de la Chişinău nu se pot relaxa. Sectorul bancar din Moldova, care, în starea sa actuală ameninţă viitorul ţării, se află într-o nevoie disperată de reformare. În caz contrar, va fi foarte greu să se stabilizeze moneda şi să se atragă investiţii private.

Şi până ce nu se vor realiza reforme reale credinţa oamenilor în majoritatea proeuropeană actuală va fi zguduită uşor, apreciază analistul de la Centrul Warsaw pentru Studii Estice, Kamil Calus, într-un articol apărut în publicaţia Transitions.

Moldova nu mai are bani

Republica Moldova depinde în esenţă de finanţarea externă. Kamil Calus consideră că anunţul sefului delegaţiei UE la Chişinău Pirkka Tapiola prin care s-au tăiat între 40.000.000 şi 50.000.000 de euro din finanţarea europeană alocată Republicii Moldova corelată cu decizia FMI de nu acorda un prim împrumut de 45.000.000 de euro şi cu furtul miliardului de dolari echivalează pentru Chişinău cu o pierdere de 230.000.000 de euro. Aceată sumă reprezintă 10% din fondul planificat de guvern pentru anul fiscal 2015. „ Banii au încetat să mai vină şi indicatorii economici sunt îngrijorători. Astfel guvernul a îngheţat cheltuielile cu excepţia celor esenţiale, cum ar fi salariile şi pensiile. Desi riscul de faliment pare mic, în ciuda previziunilor unor experţi, guvernul va trebui probabil să reducă programele sociale până în noiembrie dacă fondurile străine nu începe să curgă din nou”, subliniază Calus.

Există un filon proeuropean la Chişinău

Analsitul crede că o combinaţie ce implică reduceri de beneficii şi creşterea facturilor la utilităţi ar putea servi drept combustibil pentru o nouă mişcare socială sub umbrela plaformei ”Demnitate şi Adevăr”. Expertul subliniază că pentru moment Moldova este ferită de un pericol real asemănător Erevanului. „ Moldova este cea mai săracă ţară din Europa. Solicitările de majorare a ratei par a fi mai legitime în Moldova decât în Armenia, unde distribuitorul a fost prins cu cheltuielile risipitoare. În plus, consumul de energie electrică şi gaze este la un minim în această perioadă a anului, usurând durerea oarecum. Mai mult decât atât, potenţialul de protest care s-a construit rapid după dezvăluirea scandalului bancar şi crearea unui guvern minoritar în februarie pare să se fi disipat. Publicul este dezgustat de autorităţile de guvernământ, dar nu vede nici o altă alternativă reală. Alegătorii pro-europene, în special, nu ar opta pentru partidele pro-ruseşti, aşa cum am văzut din nou în iunie la alegerile locale în care, în ciuda furtunii de veşti proaste, partidele de guvernământ proeuropene s-au descurcat bine”, apreciază Calus.

Filat şi Plahotniuc au demonstrat iresponsabilitate

Într-un articol apărut în publicaţia bilunară New Estern Europe, înainte de alegerile locale din Moldova, Calus amintea că o mare parte a electoratului european din Republica Moldova şi-a pierdut încrederea în PLD şi PD. În opinia sa, sprijinul populaţiei pentru aceste partide scăzuse, în şase luni, de la 22% la 13%, respectiv de la 11% la 7%. Votanţii au fost descurajaţi nu doar de lupta politică a coaliţiei de guvernare, care a relevat gradul de colaborare care există între cele două partide, ci şi gradul de iresponsabilitate al Guvernului, chiar înainte de evenimentul crucial pentru parcursul european al Republicii Moldova - semnarea Acordului de Asociere în noiembrie 2013.

Partidele proeuropene au pierdut definitiv sprijinul după alegerile parlamentare

Cele două partide au încercat în lunile ce au urmat să-şi îmbunătăţească imaginea având în vedere că alegerile din noiembrie 2014 se apropiau. Filat şi Plahotniuc au dispărut din peisaj, cu toate că puterea era deţinută în continuare de ei. În schimb, politicieni populari ca Iurie Leancă (fostul ministrul al Afacerilor Externe, care l-a înlocuit pe Filat în funcţia de premier în luna mai 2013) şi Igor Corman (diplomat, speaker al Parlamentului) au preluat conducerea. Coaliţia şi-a luat măsuri de precauţia în privinţa informaţiilor livrate presei pentru a ascunde conflictele din interior. Această acţiune a convins populaţia că Guvernul este unit şi stabil prin alianţa celor două partide. Cu toate acestea, partidele proeuropene nu au recâstigat din susţinerea de care au beneficiat la început şi pe care au pierdut-o în 2013. Cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare din 30 noiembrie coliţia a venit cu noi tactici. Mesajul central a fost acela că dacă cetăţenii vor să pătreze parcursul european al Republicii Moldova, singura sanşă a lor e să-i voteze. Aceasta nu a fost doar o decizie de a sprijini anumite partide în detrimentul altora, ea a fost şi o decizie a direcţiei geopolitice a Republicii Moldova. Pentru a-şi spori şansele Comisia Electorală Centrală a exlus din cursa electorală, în circumstanţe încă incerte, partidul Patria.