Mesajul lui Pirkka Tapiola pentru studenţii de la Drept: „Independenţa judecătorilor este un principiu sacru”

Şedinţele de judecată sunt înregistrate, dosarele sunt repartizate judecătorilor în mod aleatoriu, iar transparenţa proceselor din instanţe a crescut. Cu aceste reuşite s-a lăudat ministrul Justiţiei, Vladimir Grosu, în faţa studenţilor de la Universitatea de Stat din Moldova.

Asta chiar dacă Vlad Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice din RM, susţine că distribuirea aleatorie a dosarelor în instanţele de judecată este o normă care nu se respectă.

În cadrul unei prelegeri publice, ministrul Justiţiei, Vladimir Grosu, şi şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, au vorbit studenţilor de la drept despre realizările şi provocările implementării reformei justiţiei. Ministrul Justiţiei a concluzionat că „s-au făcut multe, dar şi mai multe urmează a fi făcute”, pe când Tapiola a reiterat faptul că „independenţa sistemului judecătoresc şi a celor care activează în domeniu este un principiu sacru”.

Reforma Justiţiei costă peste un miliard de lei

Vladimir Grosu a recunoscut în faţa tinerilor că Republica Moldova nu ar fi fost în stare să înfăptuiască vreo reformă fără sprijin din afară. „Suntem susţinuţi de Uniunea Europeană, de SUA, de Suedia, Norvegia şi alte state. Suntem împinşi de la spate şi ni se spune să facem ceva, iar noi vrem să realizăm reforme substanţiale”, a declarat ministrul Justiţiei. Acesta a vorbit despre schimbările din sistemul de justiţie realizate până acum. „Dosarele sunt repartizate judecătorilor în mod aleatoriu, prin intermediul unui sistem electronic automat. Toate şedinţele de judecată sunt înregistrate audio şi pot fi accesate pe portalul instante.justice.md. Magistraţii riscă acum dosare penale şi pot fi condamnaţi la închisoare”, a spus Vladimir Grosu. 

Costul total al implementării reformei justiţiei în perioada 2011-2016 atinge suma de peste un miliard de lei. În acest scop, în anul 2013 Uniunea Europeană a oferit Republicii Moldova 15 milioane de euro, iar în 2014 - 13 milioane. Pe lângă suportul bugetar, UE a lansat şi patru proiecte de asistenţă tehnică, în sumă totală de 10 milioane de euro, care ajută sistemul judecătoresc, procuratura şi instituţiile de anchetă în procesul de reformare.

Planurile ministrului

Vladimir Grosu a menţionat şi obiectivele sale în calitate de ministru al Justiţiei. „În anul 2015 reforma procuraturii este prioritatea numărul unu a Strategiei de reformare a sectorului justiţiei. Vrem să introducem noi structuri care să colecteze informaţii despre averile nedeclarate sau dobândite ilegal. Vrem modificarea legii cu privire la testul de integritate şi la procedura de alegere a judecătorilor. Trebuie mai puţine judecătorii şi mai puţini judecători, dar eficienţi şi deştepţi”, a declarat Vladimir Grosu. 

Tapiola: „Voi veţi fi integri, nu-i aşa?”

Referitor la cursul european al ţării, ministrul a spus că „nu avem dreptul să mergem în altă parte. Mai mult de jumătate din ţările europene au ratificat Acordul de Asociere într-un termen destul de scurt”. Tapiola a remarcat că tinerii sunt soluţia reformei justiţiei în Republica Moldova şi a îndemnat viitorii judecători, procurori şi avocaţi să refuze genţile pline de bani care li se vor oferi. „Voi veţi fi oneşti şi integri, nu-i aşa?”, i-a întrebat ambasadorul pe tineri. „Cu siguranţă nu invidiez Ministerul Justiţiei, pentru că are o responsabilitate enormă. Ţara voastră este una prielnică pentru investiţii străine, dar investitorii mereu vor analiza două aspecte: nivelul corupţiei şi corectitudinea justiţiei. Republica Moldova este un stat divers şi tocmai diversitatea este atuul vostru”, a mai spus Tapiola.  

Sancţiunile şi amenzile pentru actele de corupţie au fost mărite. Astfel, un demnitar public riscă amendă de până la 200.000 de lei şi până la 15 ani de închisoare pentru corupere pasivă. Iar cei care oferă mită unui demnitar se pot alege cu amendă de până la 160.000 de lei şi 12 ani de detenţie. Strategia de reformare a sectorului justiţiei (SRSJ) 2011-2016 a fost aprobată de Parlament în anul 2011.