Ambasadoarea Republicii Moldova în Italia: „Moldovenii s-ar întoarce acasă dacă ar avea siguranţa zilei de mâine“

Numită recent în funcţia de ambasadoare a Republicii Moldova în Italia, Stela Stîngaci ne-a vorbit despre greutăţile prin care trec migranţii din peninsulă şi despre susţinerea oferită de această ţară pentru parcursul nostru european.

„Adevărul“: Aţi studiat la Roma, ulterior aţi fost secretar II, secretar I şi apoi consilier al Ambasadei Republicii Moldova în Italia. Cum a fost revenirea la Roma?

Stela Stîngaci: Au trecut ceva ani de când mi-am încheiat misiunea anterioară în Italia, era în 2007. Când am revenit, însă, am avut impresia că a trecut doar o clipă. M-am bucurat enorm să-mi regăsesc prietenii italieni şi moldoveni de altădată. Roma este un oraş scump sufletului meu şi am avut sentimentul că, într-un fel, m-am întors acasă.   

Aţi fost reprezentanta mai multor organizaţii internaţionale  şi consiliera preşedintelui Parlamentului. Care sunt provocările pe care le întâlniţi acum, în calitate de ambasadoare?

Cea mai mare provocare pe care o am în faţă este enorma responsabilitate de a reprezenta cu demnitate statul Republica Moldova în faţa statului italian, dar şi în faţa celor peste 200.000 de cetăţeni moldoveni aflaţi pe teritoriul Italiei. A-i face să simtă că statul îi respectă, că nu a uitat de ei, că ţara regretă plecarea lor de acasă e o sarcină deloc uşoară. În acelaşi timp, această funcţie îmi oferă oportunităţi deosebite şi satisfacţia de a putea crea punţi de legătură între Moldova şi Italia, de a cunoaşte oameni noi şi de a le trezi interesul pentru propria-mi ţară.

În ziua în care aţi prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui italian Giorgio Napolitano, ne-aţi impresionat prin apariţia în costum naţional. Cât de des îl purtaţi?

Nu prea des şi doar cu ocazii speciale, cum a fost ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare preşedintelui Italiei.

Care sunt priorităţile dumneavoastră pentru acest mandat?

Mi-am propus să dezvolt şi să consolidez temelia relaţiilor moldo-italiene, astfel încât, atunci când voi ajunge la sfârşit de mandat, prietenia între popoarele noastre să fie şi mai strânsă, Moldova şi Italia să fie mai aproape una de alta. Dar prima dintre priorităţi este, bineînţeles, comunitatea concetăţenilor noştri din Italia. Să le protejăm cât mai bine drepturile şi interesele, să-i ajutăm să se integreze în societatea ţării-gazdă, dar, totodată, să-şi păstreze şi să-şi dezvolte cultura, tradiţiile, limba.

Aţi avut întâlniri cu diaspora moldovenească. Cu ce probleme se confruntă conaţionalii noştri din Italia?

Probleme sunt multe. În primul rând, criza i-a lăsat pe mulţi fără un loc de muncă, respectiv, au devenit foarte vulnerabili, nu au cu ce trimite copiii la şcoală, cu ce achita chiria, nu au cum să-i ajute pe cei rămaşi acasă. Deşi au acces la serviciul sanitar italian, concetăţenii noştri nu prea se îngrijesc de propria sănătate. Spre regret, avem destul de multe cazuri de deces pe motive de maladie, peste 50 cazuri doar în 2013. Din cauza crizei economice care a lovit Uniunea Europeană, presupun că mulţi şi-au schimbat locurile de muncă şi de trai...Situaţia e complicată. Anul trecut, în Italia se închideau 167 de magazine pe zi, peste 5.000 de întreprinderi mici şi mijlocii au declarat faliment, rata şomajului a atins la sfârşitul anului nivelul de 12,5% în rândul populaţiei active şi un nivel record, de 41,2%, în rândul tinerilor italieni. Evident că o asemenea stare de lucruri nu poate să nu aibă repercursiuni serioase şi asupra concetăţenilor noştri de aici.

Stela Stîngaci (centru), la o întâlnire cu studenţi moldoveni din Italia  Foto:grafii arhiva personală

Autorităţile de la Chişinău şi-au propus să-i readucă pe migranţi acasă. Ce i-ar putea motiva să se întoarcă în Moldova?

I-ar motiva, în primul rând, existenţa locurilor de muncă cât de cât bine plătite. Căci munca dă omului demnitate. Am discutat cu mulţi moldoveni, inclusiv cu tineri care studiază în Italia. Sunt gata să se întoarcă în ţară. Doar de-ar avea un loc de muncă care să le dea o anumită siguranţă în ziua de mâine.    

Dar cum se vede migraţia de la Roma? În ultima vreme, cei plecaţi îşi reîntregesc familiile, lăsând în urmă sate pustii şi o societate îmbătrânită.

În timpul sărbătorilor de iarnă, am participat la mai multe evenimente culturale organizate pentru conaţionalii noştri. M-am bucurat sincer să văd foarte multe familii de moldoveni reîntregite. Se ţineau împreună, îi vedeam fericiţi, alături de copiii sau chiar nepoţii lor, pentru că au posibilitatea să-i ajute să crească frumos, chiar dacă pe meleaguri străine. Satele pustiite şi societatea îmbătrânită sunt latura tristă a fenomenului migraţiei. Eu sunt, însă, încrezătoare că nu va trece mult timp şi tendinţa se va inversa, pe măsură ce vom fi tot mai aproape de Europa.    

Oficial, câţi moldoveni se află acum în Italia? Şi neoficial?

Statisticile vorbesc de circa 200.000 de persoane, intraţi în Italia cu paşapoarte moldoveneşti. În acelaşi timp, cunoaştem că un număr important de moldoveni au ajuns şi se află în Italia ca cetăţeni ai altor state, în primul rând, ai României şi Bulgariei. Care este numărul lor e greu de spus. Din fericire, numărul celor aflaţi ilegal s-a redus simţitor faţă de acum câţiva ani. Şi aceasta datorită, în primul rând, acordurilor în domeniul muncii, semnate cu Italia, care permit moldovenilor noştri să vină aici în condiţii de legalitate. 

Satele pustiite şi societatea îmbătrânită sunt latura tristă a fenomenului migraţiei. Tendinţa se va inversa pe măsură ce ne vom apropia de Europa. Stela Stîngaci, ambasadoarea Republicii Moldova în Italia

Aţi avut discuţii şi cu oficialii italieni. Poate Republica Moldova miza pe susţinerea Italiei în parcursul său european?

Dincolo de faptul că italienii sunt bunii şi vechii noştri prieteni, care ne-au susţinut întotdeauna, Italia este tradiţional unul dintre cele mai europeniste state din comunitate. De aceea, putem conta, cu siguranţă, pe susţinerea Italiei, inclusiv pe durata Preşedinţiei Uniunii Europene (n.r. deţinută în 2014 de Grecia şi Italia). Putem miza atât în ceea ce priveşte semnarea Acordului de Asociere, cât şi a liberalizării regimului de vize.

Există şi în Italia, ca în Marea Britanie şi Franţa, publicaţii sau partide care se tem de o „invazie“ a moldovenilor, după ce  vor fi abolite vizele pentru noi?

Există unele formaţiuni de extremă dreaptă care ar putea specula acest argument. Ponderea lor este, însă, prea mică pentru a putea influenţa poziţia statului italian la acest subiect.   

Totuşi, europenii cer reforme şi schimbări concrete. Ce exemple am putea lua de la italieni în ceea ce ţine de dezvoltarea ţării, combaterea corupţiei etc.?

Exemplul cel mai elocvent este încurajarea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. În Italia, numărul lor depăşeşte 4 milioane sau circa 99,9% din numărul total al întreprinderilor italiene. Acestea constituie coloana vertebrală a economiei italiene, graţie lor s-a dezvoltat clasa de mijloc, au fost create milioane de locuri de muncă şi, astfel, a fost asigurată dezvoltarea ţării şi bunăstarea oamenilor.

Din 1 ianuarie, putem exporta mai mult vin în UE. Italienii nu ne văd ca pe un pericol? Ce spun despre vinurile noastre?

Italienii nu ne văd deloc ca pe un pericol. Chiar am discutat cu oameni de afaceri italieni, care ne-au încurajat să intrăm mai îndrăzneţ cu vinurile noastre pe piaţa europeană, inclusiv pe cea italiană. Majoritatea soiurilor de viţă de vie care se mai cultivă pe la noi, la italieni au fost pierdute pe la începutul secolului trecut şi, pentru mulţi dintre italieni, vinurile noastre semnifică savoarea Italiei de altădată. De aceea, dacă am face o bună promovare a vinurilor noastre aici, am putea reuşi.

Dar ce soluţii pentru modernizarea agriculturii am putea „fura“ de la italieni?

Mai cu seamă în partea de centru-nord a Italiei sunt dezvoltate cooperativele agricole. Este o formă de asociere reuşită, care permite agriculturii italiene să se dezvolte şi să fie competitivă. De alt-fel, cunosc agricultori de la noi care au preluat deja acest gen de experienţă.

Ambasadoarea a purtat costum naţional când şi-a înmânat scrisorile de acreditare FOTO: Arhivă personală

„Avem nevoie de o voce în administraţia Romei“

Ambasada Republicii Moldova în Italia este în căutarea unui alt sediu. Ce-i lipseşte actualului?

Dincolo de faptul că nu întruneşte exigenţele de reprezentare ale unei misiuni dip-lomatice, actualul sediu nu ne permite să creăm condiţii decente pentru primirea cetăţenilor în audienţă. Nu mai vorbesc de amenajarea unui spaţiu, a unei „case mari“, dacă doriţi, unde ne-am putea întâlni regulat cu conaţionalii noştri. Sper că până în primăvară vom trece într-un alt sediu.

În 2012, ambasada a cerut autorităţilor de la Roma să ofere un spaţiu de parcare pentru microbuzele care transportă colete şi pasageri din Moldova. Aţi primit un răspuns?

În prezent, există un spaţiu amenajat la Tor di Valle, o suburbie a Romei. Unele microbuze colectează, însă, coletele chiar de lângă ambasadă. Le-am permis să o facă sâmbăta şi duminica, pentru comoditatea cetăţenilor. Am convenit cu proprietarii de microbuze să ne anunţe dacă vor avea probleme cu autorităţile italiene, pentru a interveni şi a le soluţiona. Până acum, nu am avut careva semnale în acest sens.

Ştim că în Italia sunt zeci de asociaţii de moldoveni. Nu sunt prea multe? N-ar fi mai puternice dacă şi-ar uni forţele?

O fi multe, dar numeroşi sunt şi cetăţenii noştri pe întreg teritoriul italian. Nu e o problemă că sunt multe asociaţii. Important e să colaboreze şi să se susţină reciproc. Sinceră să fiu, nu am putut să nu observ nişte mici rivalităţi. Le-am spus cu tărie că acestea nu-şi au nici locul, nici rostul. Bunăoară, în curând la Roma urmează să aibă loc alegerile pentru străini în Consiliul municipal. Statele din Europa de Est au un singur reprezentant, care ar trebui să fie votat de către ucraineni, moldoveni, armeni, georgieni etc. Îndemnul meu către toate asociaţiile moldovenilor din Roma e ca să identificăm o candidatură-două puternice, să ne unim forţele şi să aducem o moldoveancă sau un moldovean în administraţia Romei. Avem toate şansele să reuşim, dacă vom fi uniţi.

Ce activităţi importante aveţi planificate în următoarele luni?

În semestrul doi al anului curent, Italia va prelua Preşedinţia UE, respectiv, efortul nostru e îndreptat cu prisosinţă pe această dimensiune, ca să ne asigurăm de sprijinul deplin al Italiei pe calea integrării europene a Republicii Moldova. Pregătim vizitele la Roma a preşedintelui Parlamentului Igor Corman şi a vicepremierului Natalia Gherman. Ne vom concentra pe acordurile bilaterale cu impact direct asupra cetăţenilor, cum ar fi cel privind protecţia socială şi recunoaşterea titlurilor de studii.

Profil

Stela Stîngaci
Funcţia: ambasadoarea Moldovei în Italia;
Studii: facultăţile de drept şi de limbi străine la Chişinău, studii postuniversitare în relaţii internaţionale la Bucureşti şi doctorat în ştiinţe politice la Roma;
Stare civilă: căsătorită, doi copii.

Este al cincilea ambasador moldovean în Italia, fiind numită în această funcţie în septembrie 2013. Anterior, a fost consiliera preşedintelui Parlamentului, Igor Corman. Diplomat de carieră, posedă câteva limbi străine: italiana, franceza, engleza, spaniola.