INTERVIU Serafim Urechean răspunde acuzaţiilor comuniştilor şi dezvăluie dacă va reveni în politică

Preşedintele Curţii de Conturi, Serafim Urechean, nu crede în succesul iniţiativei comuniştilor de a-l demite şi susţine că instituţia pe care o conduce „are conştiinţa curată” în ceea ce ţine de ilegalităţile de la Banca de Economii. Despre ce au depistat auditorii la fosta bancă a statului şi despre reformele care ar transforma Curtea de Conturi într-o altă instituţie, Serafim Urechean a vorbit în cadrul unui interviu pentru Adevărul Moldova.

Care sunt dificultăţile pe care le-aţi avut de înfruntat la Curtea de Conturi şi, în acest context, ne interesează aspectul privind finalitatea rapoartelor de audit. Vedem că se fac dezvăluiri importante în cadrul şedinţelor publice, însă nu auzim ca să fie pedepsiţi cei care se fac vinovaţi de aceste abateri.

Curtea de Conturi îşi îndeplineşte obligaţiunile în baza drepturilor delegate de către Constituţia Republicii Moldova şi Legea privind Curtea de Conturi adoptată în 2008 şi activează în conformitate cu standardele internaţionale. Este una dintre cele mai tinere instituţii de audit financiar de stat, fiind înfiinţată în 1994 şi având în vedere instituţiile similare din alte state care au mai multe sute de ani. Suntem tineri, dar suntem deja membrii ai instituţiilor internaţionale specializate care înglobează majoritatea ţărilor. Suntem singura insituţie care activează în cadrul a trei programe internaţionale. În acelaşi timp, este unica instituţie din ţară în care se investeşte foarte mult în creşterea potenţialului şi a eficienţei. Activitatea de auditor extern pentru instituţiile din Republica Moldova este una foarte responsabilă. Noi scoatem la iveală foarte multe abateri de la legislaţia în vigoare, cum ar fi nereguli la utilizarea banilor din bugetul public sau în cazul realizării achiziţiilor publice.

Curtea de Conturi nu ia decizii judecătoreşti

Eu nu zic că toţi aceşti bani au fost furaţi, deşi au fost şi asemenea cazuri, însă când o treime din buget este utilizat cu grave abateri de la legislaţia în vigoare, apare întrebarea de ce autorităţile publice locale îşi permit un atare nihilism faţă de legislaţie. Dacă legislaţia nu este bună, atunci prin pârghiile legale se face tot posibilul ca să se facă schimbări, remanieri în cadrul legislativ. Din 2011 până în prezent, Curtea de Conturi a remis organelor de drept 66 de materiale şi au fost pornite 89 de cauze penale, fiind pronunţate 9 sentinţe de judecată. Curtea de Conturi nu este acea instituţie, care poate declara că aceste materiale reprezintă o crimă sau nu şi nu pentru că noi ne  dorim aşa, dar fiindcă activăm în baza acelor drepturi delegate de către Parlament. Când plenul Curţii decide că este vorba despre o abatere gravă de la legislaţie, noi adoptăm decizia colegială de a transmite materialele organelor de drept, iar rezultatele sunt acelea care sunt. CCRM este o insituţie care are un caracter mai mult educaţional pentru entităţi. În urma auditărilor pe care le efectuăm la diferite entităţi, scoatem la iveală acele tendinţe negative din cadrul insituţiilor şi venim cu recomandările necesare ca pentru viitor aceste abateri să nu fie posibile.

Comuniştii îl vânează pe Urechean

Vi se cere de rând cu alţi şefi de instituţii de stat să vă prezentaţi demisia? De ce credeţi că se vrea plecarea lui Serafim Urechean de la conducerea Curţii de Conturi?

Singurul partid care vrea demisia lui Urechean în afară de PCRM. Este un comportament specific al preşedintelui comuniştilor, al tovarăşului Voronin. Au declanşat această vânătoare împotriva lui Urechean încă în 2001 aşa că istoria este veche. Eu cred că se vor linişti. Este un absurd. Nu au pentru ce.

Cum răspundeţi acuzaţiilor care vi se aduc şi în baza cărora vi se cere să plecaţi din funcţie?

Există acele trei capete de măciucă anunţate şi în baza cărora ei spun că Urechean trebuie demis. Este vorba de decizia privind concesionarea Aeroportului Chişinău. Este o decizie politică, iar Curtea de Conturi nu are dreptul să efectueze un audit al politicilor statale. Noi putem monitoriza pe viitor rezultatele acestei decizii, dar în deciziile politice nu avem dreptul să ne amestecăm. O altă învinuire se referă la Banca Naţională a Moldovei (BNM). În 1995, în legea cu privire la BNM, era prevăzut ca devizul de cheltuieli al BNM să fie expus auditului anual al CCRM , adică aveam dreptul să facem audit la politica monetară. Nu ştiu din ce motive legea a fost modificată în 2010, iar Parlamentul a decis că auditul public extern al Curţii de Conturi se va limita la examinarea eficienţei operaţionale a deciziilor luate de conducerea BNM, fiind exclus dreptul de a verifica deciziile legate de devizul de chletuieli ce ţin de politicile monetare şi valutare, precum şi ce ţin de gestionarea rezervelor valutare ale statului. Adică, avem dreptul de a examina deciziile BNM în legătură cu bugetul instituţiei, ceea ce noi am şi făcut. Mă întreb, Parlamentul a lipsit Curtea de Conturi de acest drept întâmplător sau nu chiar atât de întâmplător.

Curtea de Conturi a tras semnalul de alarmă la BEM

Referitor la Banca de Economii (BEM), pot spune că a fost permanent în vizorul CCRM, începând cu anul 2011 şi până în prezent. În 2007, a fost efectuat un control tematic cu privire la acordarea creditelor în condiţii preferenţiale, ceea ce a dus la acumularea creditelor neperformante. În perioada 2010 - 2012 CCRM a realizat trei auditări la BEM. Materialele acestor auditări au fost expediate organelor de drept, a fost intentate dosar penal preşedintelui BEM. În cazul BEM, conştiinţa Curţii de Conturi este absolut curată. Au fost depistate grave abateri, cum ar fi neînregistrarea integrală a dreptului asupra unor imobile sau alocarea în 2009-2010 a 41 de milioane de lei fără reglementări interne pentru sponsorizări. Iată cadou: i-a plăcut nasul lui Nicu, poftim 41 milioane de lei. Sponsorizări din buzunarul cetăţenilor. De asemenea, s-a depistat că au fost acordate credite neperformante în sumă de 256 milioane de lei agenţilor economici din domeniul petrolier, cel al vinificaţiei sau al transporturilor. Am scos la iveală toate aceste lucruri şi i-am informat pe toţi, începând de la preşedintele ţării, până la Guvern şi BNM, venind şi cu propuneri de a ameliora situaţia.

Instituţiile mute

Cum a fost reacţia principalelor instituţii de stat la aceste încălcări?

Foarte straniu, dar toate instituţiile statului au rămas mute, iar noi nu aveam alte pârghii. Nu am putut să depistăm aceste fraude care au dus la dispariţia miliardului, deoarece nu avem dreptul de a audita politici monetare. Aşa cum v-am spus, cu părere de rău legiuitorii ne-au lipsit de acest drept în 2010. Mai avem un semn de întrebare foarte delicat. CCRM are dreptul de a efectua autditări doar la instituţiile unde statul deţine în capitalul social o cotă mai mare de 50%, iar în 2013 această cotă a statului a fost diminuată la 33%.

Eu înţeleg intenţiile de a se debarasa de Urechean de la CCRM. Cu mândrie declar că CCRM este unica insituţie de stat unde nici o forţă politică nu s-a implicat. Nimeni nu a avut nici o imixtiune în activitatea Curţii. Acei politicieni care au fost cu mine în alianţă mă cunosc şi nu vor îndrăzni niciodată să îşi bage năsucul în activitatea CCRM. Înţeleg că este foarte neplăcut pentru unii ce scoate la iveală CCRM. Nu am avut susţinerea Parlamentului în colaborarea cu organele de drept, dar să nu uite cei care calcă în picioare legislaţia în vigoare că acele rapoarte care sunt făcute publice în şedinţele Curţii nu au termen de prescripţie. Mai devreme sau mai târziu, când justiţia va începe să funcţioneze, se vor trezi cu bătăi în uşă. Mă bucur că pe parcursul acestor ani am reuşit să selectez şi să consolidez un potenţial foarte înalt al auditorilor. Cu noi lucrează auditori cu experienţă de 40-50 de ani din SUA, Marea Britanie, Irlanda sau Suedia şi care efectuează auditările la entităţile publice cu specialiştii noştri. Cei care lucrează în ultimii patru ani au absolvit o întreagă academie. Să nu uite cei care vor să-l demită pe Urechean, că acest lucru nu este chiar atât de simplu, fiindcă în Consituţie este scris că mandatul este de 5 ani. Eu sunt mândru că chiar dacă nu le va trebui Urechean peste un an, las în urma mea o structură forte. Este prima dată când o instituţie vine cu un proiect de lege de reformare a acesteia în Oficiul Naţional de Audit al Republicii Moldova. Nu vor fi şapte membri ai CCRM, va fi un auditor principal şi doi vice-auditori. Este un proiect elaborat cu experţii de la Banca Mondială şi cu cei din cadrul proiectului Twinning. Noi nu suntem egoişti, ne-am gândit în aceşti ani la ţară şi la micşorarea cheltuielilor acestei insituţii, chiar în detrimentul nostru şi cred că vom fi susţinuţi. Dacă va fi adoptată această lege, noi vom pleca, când ne vor expira mandatele, nu când vrea cineva sau altul.

Urechean nu renunţă la politică 

Se gândeşte Serafim Urechean să revină în politică?

Deocamdată sunt conducătorul unei insituţii depolitizate şi vă spun sincer acest lucru. După terminarea mandatului, sigur că voi reveni la o activitate politică, pentru că sunt unul din fondatorii acestui stat, am semnat declaraţia de independenţă. Consider că am făcut şi eu lucruri bune pentru tânărul stat Republica Moldova. Ceea ce se întâmplă astăzi în Republica Moldova mă doare şi mă doare până în măduva oaselor.

Victoriile Curţii de Conturi

Curtea de Conturi a depistat în 2013 cheltuirea cu abateri de la legislaţie a peste 8 miliarde din bugetul public. În cazul achiziţiilor publice, suma a fost de peste 800 milioane de lei. În 2014, din banii publici au fost cheltuiţi neregulamentar 4,5 miliarde de lei, iar în cazul achiziţiilor publice suma cheltuită cu abateri de la legislaţie a fost de circa 400 de milioane de lei Din 2011 până în prezent, Curtea de Conturi a remis organelor de drept 66 de materiale şi au fost pornite 89 de cauze penale, fiind pronunţate 9 sentinţe. De asemenea, 6 cauze se află în proces de examinare, au fost înregistrate 60 de cazuri de refuz privind pornirea cauzei penale, cauze penale suspendate au fost 12, cauze penale încetate – 20 şi au fost expediate în instanţa de judecată 13 cauze penale.