INTERVIU Dorin Purice, şeful Poliţiei de Frontieră: „Frontiera este pregătită pentru liberalizarea vizelor“

Poliţiştii de frontieră îşi sărbătoresc astăzi ziua profesională. Despre securitatea hotarelor ţării şi reformarea instituţiei vorbim cu Dorin Purice

„Adevărul“: Sunteţi la şefia Poliţiei de Frontieră de aproape un an. Cum aţi găsit instituţia atunci când aţi venit în acest post?

Dorin Purice: Îninte de a accepta propunerea de a veni aici, lucram în cadrul misiunii Uniunii Europene în Kosovo, în domeniul managementului integrat al frontierelor. Nu am preluat Poliţia de Frontieră de la zero. Chiar dacă am găsit o instituţie cu tradiţii frumoase, mecanismele nu lucrau aşa cum mi-aş fi dorit, de aceea am demarat reforma.

Aţi întâmpinat rezistenţă?

Cred că e normal ca o persoană nou-venită într-un sistem să întâlnească o oarecare rezistenţă. Nu a fost foarte mare, în schimb, a fost constructivă. Într-un timp scurt, stabilind o comunicare deschisă cu echipa, barierele au dispărut, am găsit susţinere şi înţelegere. Chiar de la început s-a format o echipă bună, luând în consideraţie că au plecat doar două-trei persoane.

La modul practic, ce înseamnă reforma pentru străjerii frontierelor?

Acum, poliţiştii de la hotare sunt mult mai înzestraţi cu tehnică şi mijloace de transport, primesc şi utilizează direct produsele de analiză de risc, nu mai lucrează cu foi şi carneţele. Totul este online, sistematizat în baze de date. De asemenea, poliţiştii ştiu exact ce aşteptăm de la ei. E mai multă stabilitate, deschidere şi participare la procesul decizional.

Dar pentru cetăţeanul de rând?

La acest capitol e mai dificil, pentru că omul simplu observă reformele din domeniile cu care interacţionează direct: educaţie, medicină, administraţie etc. Doar o parte din activitatea Poliţiei de Frontieră este în punctele de trecere, acolo unde oamenii vor să fie întâmpinaţi cu zâmbet, să nu aştepte la rând, să nu fie nevoiţi să dea mită. Cea mai mare parte a activităţii Poliţiei de Frontieră, însă, nu este văzută. Suntem observaţi doar atunci când reţinem braconieri sau reprimăm tăieri ilegale de păduri, de aceea avem o imagine contradictorie. Până la urmă, oamenii, în special locuitorii din apropierea frontierelor, trebuie să se simtă siguri. Eficienţa activităţii noastre este direct proporţională cu nivelul credibilităţii şi nu se măsoară în statistici, dar în confortul şi încrederea cetăţeanului.

Când se va încheia reforma?

Niciodată. E un proces continuu: anumite etape se încheie, altele sunt gata să demareze. O reformă normală perpetuează în funcţie de cerinţele timpului, priorităţi şi oportunităţi.

Cu ce probleme se confruntă Poliţia de Frontieră?

Din păcate, reieşind din bugetul limitat, nu putem vorbi despre o modernizare imediată şi totală a instituţiei. Dacă am avea un buget nelimitat, în câteva luni am implementa toate sistemele de securitate posibile şi am acoperi orice centimetru pătrat de frontieră. O bună parte din sectoarele de la hotare sunt moştenite încă din perioada sovietică şi au peste zece ani. Încercăm să le  dezvoltăm, dar nu le putem reconstrui de la zero. Nu ne ajung resurse şi personalul bine pregătit. Mai este şi problema corupţiei. E o artă să faci reforme cu puţine resurse. Încercăm cum putem.

Lipsa personalului ar însemna puţini tineri specialişti şi un sistem de studii ineficient?

Tineri în sistem sunt mulţi, dar ne lipsesc cadre noi. Pe cei cu perspectivă, care au fost în umbră până acum, încerc să-i scot în evidenţă. De cele mai multe ori, cei cu multe stele şi vechime în muncă le fac o concurenţă acerbă tinerilor. Încercăm să-i promovăm, căci aşa creşte şi calitatea activităţii. Referitor la pregătire, datorită noului curriculum elaborat în cadrul reformei, calitatea studiilor la Colegiul Poliţiei de Frontieră, la Academia de Poliţie şi la Academia Militară a crescut. Punem accent pe lucrul practic şi ajustăm programul la noile rigori. Absolvenţii instituţiilor de învăţământ cu alte profiluri trec un curs iniţial de instruire, care durează şase luni, fiind antrenaţi în activitatea de frontieră.

Cât de sigură este frontiera astăzi?

Destul de sigură, deşi mai au loc treceri ilegale. Asta se datorează lipsei de utilaje şi de sisteme moderne de monitorizare. Oricum, numărul lor a scăzut brusc. Astfel de cazuri există în toate ţările, important e să ştim cum păstrăm securitatea frontierei şi cum prevenim traficul de arme, de droguri şi de fiinţe umane. Noi facem faţă provocărilor şi depunem tot efortul necesar.

Este pregătită frontiera pentru liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană?

La acest capitol avem realizări cu care ne mândrim. În februarie-martie am găzduit o misiune a Comisiei Europene care ne-a evaluat performanţele. A fost un examen trecut cu brio la toate compartimentele. Raportul europenilor a confirmat că direcţia reformelor este corectă. Dacă va fi semnat Acordul privind regimul liberalizat de vize cu UE, noi suntem pregătiţi de creşterea fluxului de călători.

La ce etapă este procesul de demarcare a frontierei cu Ucraina?

Reuniunile axate pe acest subiect continuă. A fost problematic mai ales în ceea ce priveşte segmentul transnistrean. După ce am ajuns la o înţelegere, de demarcarea frontierei pe acest segment se ocupă partea transnistreană împreună cu autorităţile ucrainene. Cred că spre finele acestui an procesul va fi încheiat.

Cum trebuie să fie un poliţist de frontieră model?

Trebuie să aibă o bună pregătire profesională, să facă faţă provocărilor şi riscurilor din fiecare zi, să fie integru, dedicat, patriot, transparent şi neloial sistemului, flexibil şi modest.

Care sunt următoarele activităţi de pe agenda Poliţiei de Frontieră?

După ce vom marca aniversarea Poliţiei de Frontieră, avem planificată o reuniune bilaterală cu colegii din România. Urmează lansarea echipelor mobile, demararea activităţii Centrului Naţional de Coordonare. Planific şi o activitate mai dinamică în teritoriu. Personal vreau să ies, să fac parte din patrulele care stau la hotare. 

De la grăniceri la poliţişti

Create în 1992, trupele de grăniceri îşi sărbătoresc ziua profesională anual pe 10 iunie. La 1 iulie 2012, Serviciul de Grăniceri a fost reogranizat în Poliţie de Frontieră şi a trecut în subordinea Ministerului de Interne. Departamentul a obţinut noi competenţe în domeniul urmăririi penale şi expertizei judiciare a documentelor. De la 17 iunie, din nouă direcţii regionale vor rămâne doar patru. Numărul şefilor se va reduce cu 40% şi vor scădea cheltuielile de întreţinere. În cazuri excepţionale, vizele vor putea fi eliberate direct în vamă şi vor fi lansate echipe mobile de patrulare. 

Dorin Purice

Funcţie: şef al Poliţiei de Frontieră

Studii: Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova

Vârstă: 42 de ani

Anterior, a lucrat în Departamentul Vamal al Republicii Moldova, iar în 2011-2012 a fost expert pe probleme vamale în cadrul misiunii UE în Kosovo, unde avea venituri lunare de 7.650 de euro. Acum ridică un salariu de 9.750 de lei.