GALERIE FOTO Comorile lui Bachus din hrubele de la Cricova

Vinoteca de la Cricova are forma unui pahar de degustare. Foto: Tudor Iovu

Vă propunem să faceţi un tur al celebrelor beciuri de la Cricova, să aflaţi ce a spus cosmonautul Iuri Gagarin despre vinurile noastre şi ce licori rare se păstrează în colecţia naţională.

„Chiar şi cel mai exigent cunoscător va găsi aici un vin pe placul său“, spunea primul comsonaut Iuri Gagarin în timpul unei vizite la Cricova, în 1966. Şi avea dreptate. În timp, combinatul Cricova s-a transformat într-un muzeu subteran, unde descoperiţi gustul vinului moldovenesc. Excursia începe chiar de la intrarea în localitate. Suntem întâmpinaţi de dealuri acoperite cu podgorii pitoreşti, dădăcite de un soare generos şi hrănite de cel mai fertile soluri.

Străzi cu nume de vinuri

Pe cele circa 600 de hectare de vii îşi încep viaţa licorile bahice. Strugurii sunt culeşi manual în containere speciale cu volum limitat, ceea ce permite păstrarea lor într-o stare excelentă.

Într-un mini-tren, străbatem străzile cu nume de vinuri (Cabernet, Feteasca, Sauvignon etc.) care se întind pe 120 de kilometri. Oraşul subteran are o suprafaţă de peste 265 de kilometri pătraţi şi se află la 60-80 de metri adâncime. Printre pereţii imenşi de piatră, în aerul răcoros şi într-o lumină palidă, îşi duc veacul butoaiele de stejar. Băuturile alese se odihnesc la temperaturi de 10-12 grade Celsius şi umiditate relativă a aerului de 97-98%.

Secretele industriei şi legendele beciurilor de la Cricova le aflăm de la un ghid, care vă însoţeşte prin faimoasele labirinturi. „Combinatul Cricova a fost fondat în 1952. Vinurile erau depozitate în stolnele din care se extrăgea piatra de construcţie. Cel mai mult am avut la păstrare 3,5 milioane de decalitri de vin de calitate superioară, suficient pentru a turna câte un pahar la toată populaţia Uniunii Sovietice“, povesteşte ghidul Tatiana Ursu. Pe atunci, Cricova era printre cele mai bine utilate întreprinderi din URSS. 

Trofeele lui Göring

Facem următorul popas la vinotecă, unde se păstrează vinurile mai vechi de cinci-şapte ani, precum şi cele de elită. Deschisă în 1954, galeria are forma unui pahar de degustaţie şi a obţinut titlul de colecţie republicană în 1967. 

Aranjate cu grijă pe rafturi imense, cele peste un milion de sticle sunt expuse în poziţie orizontală, pentru ca să se umfle dopul şi să nu pătrundă oxigenul. Praful dă valoare licorii. Cu cât stratul e mai gros, cu atât băutura e mai veche.

„Pentru colecţie, vinurile produse de Cricova sunt selectate o dată-de două ori în zece ani. După trei ani de maturaţie în butoi, sunt aduse aici, se îmbuteliază în sticle capsate cu dopuri de plută şi sigilate cu parafină, se depozitează în boxe numerotate pentru a fi găsite uşor după vârstă şi calitate“, specifică ghidul.

Pe rafturile vinotecii găsim şi vinuri din diferite colţuri ale lumii. Primele exemplare care au ajuns aici fac parte din colecţia legendară a lui Hermann Göring, comandantul aviaţiei militare germane în al Doilea Război Mondial.

„Am venit aici special din Italia. Este foarte frumos, diferit de tot ce am văzut în Europa“ - Gole Valerio, Italia

„Mareşalul colecţiona vinuri vechi, tablouri şi alte obiecte de preţ. Cu armata sa, a capturat trei vagoane de vinuri vechi pe care le-a dus în Königsberg (n.r. Kaliningradul de astăzi). Voia să le trimită în Germania, însă soldaţii sovietici au pus mâna pe ele. O mare parte le-au şi băut, iar puţinele rămase au fost repartizate republicilor postsovietice. Noi avem 95 de feluri de vin, 2.300 de sticle. O parte le-am cumpărat, altele le-am schimbat pe vinuri de valoare“, mai spune Tatiana Ursu.

Cea mai scumpă sticlă

Vinurile de colecţie produse de Cricova pot fi cumpărate cu 20-30 de euro sticla, iar cele care provin din diferite ţări sunt piese de patrimoniu.

„Cricova e un loc unic în Europa, o comoară pentru Moldova. O voi recomanda amicilor“ - Piotr Majewski, Polonia

Cea mai veche, dar şi cea mai scumpă butelie, păstrată sub un capac de sticlă, este „Evreiesc de Paşti“ mai în vârstă decât Israelul. E singurul exemplar din lume care s-a păstrat din cele 400 de sticle îmbuteliate în 1902, la Ierusalim, şi valorează peste 100.000 de dolari. Mai găsiţi Becherovka din Cehia, un lichior pe bază de 20 de plante medicinale, Martini italian sau Chateauneuf du Pape din Franţa, care costă peste 60.000 de euro. Toate exponatele vechi au certificate de calitate, dar nu se vând.

Degustări în casa mare

Ultima staţie la care coborâm din trenuţul turistic este în complexul de degustare. În funcţie de pachetul ales, ne dezmierdăm papilele gustative cu vinuri alese, direct de la producător, servite cu alune sau bucate tradiţionale. Sunt cinci săli spaţioase: Europeană, Casa Mare, Fundul Mării, Prezidenţială şi a Vânătorului. Decorate cu vitralii, basoreliefuri sau covoare tradiţionale, acestea au fost deschise în 1974 şi renovate în 2007. Fiecare are povestea ei.

„Gagarin a fost aici în sala Europeană. A intrat pe 8 octombrie 1966 şi a ieşit pe 9. A doua zi a spus cuvinte de mulţumire: «Doamne, ce-a putut să se întâmple cu mine că mi-a fost mai uşor să plec cu racheta spre cer!»“, citează ghidul.

Tururi cu degustări şi bucate tradiţionale

Dacă v-am trezit interesul de a vizita beciurile Cricovei, trebuie să ştiţi că aveţi nevoie de o programare şi puteţi alege între câteva oferte. Pachetul„Oraşul subteran“ costă 250 de lei şi durează o oră, iar preţul include doar excursia cu ghid. O călătorie „Business“ costă 350 de lei şi Tururi cu degustări şi bucate tradiţionale durează o oră şi jumătate.

Pe lângă turul obişnuit, degustaţi patru tipuri de vin la care se adaugă nuci, pesmeţi şi apă minerală. Dacă optaţi pentru pachetul „Profesional“, de 500 de lei, primiţi în plus trei feluri de vin şi un platou cu caşcaval. Scoateţi din buzunar 650 de lei pentru turul „Regatul vinului“, în care sunt incluse degustarea a şase tipuri de vin, un platou cu carne, mămăligă şi învârtită cu dovleac. Cel mai scump este pachetul VIP – 1.300 de lei. Sunteţi servit cu o gustare moldovenească, legume la grătar, cighir de casă, platouri cu carne şi cu peşte, mici, plăcintă cu cartofi, desert etc.

Depozit pentru vinurile lui Putin, Merkel şi ÎPS Kiril

De-a lungul anilor, beciurile de la Cricova au fost vizitate de mii de turişti, oficiali străini, vedete autohtone şi internaţionale. Sticlele cumpărate fac loc pe rafturi altor noi, însă mulţi demnitari sau colecţionari de peste hotare îşi încredinţează vinurile spre păstrare combinatului de la Cricova.

În vinotecă, puteţi vedea colecţiile celor mai influenţi politicieni care au fost în Republica Moldova. Acestea sunt marcate cu plăcuţe cu numele proprietarilor şi cu steagul ţării.

Bunăoară, aici se află cele 460 de sticle primite în dar de cancelarul german Angela Merkel, în timpul vizitei sale la Chişinău de anul trecut. „Doamna de fier“ a primit vinuri din soiurile Cabernet, Codru, Gewurztraminer, Cahor, Marsala şi Grătieşti. Şi licorile actualului preşedinte al Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, sunt depozitate pe un raft separat. „El ne-a vizitat în 2002 şi în 2008, în cadrul summitelor CSI. Atunci a primit câteva sticle cadou pe care le păstrează la noi“, precizează ghidul Tatiana Ursu. Vizavi de raftul preşedintelui rus se află caza Patriahului Moscovei şi al întregii Rusii, Kiril.

Mesaj înainte de plecare

La plecare, fiecare vizitator poate lăsa un mesaj în cartea de impresii. De exemplu, în 2005, Terry Davis, secretarul General al Consiliului Europei, a scris că vizitează Republica Moldova cu plăcere, dar mai ales Cricova. „Limba română şi cina foarte bună pe care am avut-o în beciurile de la Cricova m-au făcut să mă simt în Moldova ca acasă“, a mărturisit şi preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, care ne-a viziat în noiembrie 2012.

Obiect de patrimoniu şi cel mai scump brand din Moldova

Anul trecut, Cricova a sărbătorit 60 de ani de la fondare. Este prima întreprindere din ţară care a început fabricarea şi comercializarea vinului în cantităţi industriale. De asemenea, combinatul produce renumitul spumant clasic după o reţetă proprie. În 2002 a fost decorat cu Ordinul Republicii, iar în 2003 a fost declarat „obiect al patrimoniului cultural-naţional“.

Cricova este şi cel mai scump brand din Moldova, fiind estimat în 2011 la 31 de milioane de dolari, iar în 2012 – la 35 de milioane. Pe lângă tradiţionalele pieţe din Rusia, România şi Ucraina, Cricova îşi exportă producţia în 26 de ţări din Europa, Asia şi Africa.