FSB îşi extinde influenţa în Rusia

Apare întrebarea în ce măsură Putin îşi mai controlează foştii colegi din serviciile de informaţii. FOTO Reuters

Pe parcursul ultimelor săptămâni, o serie de remanieri şi noi numiri în guvernul Rusiei au indicat asupra faptului că Serviciul Federal de Securitate (FSB) îşi extinde influenţa.

Această evoluţie vine după ce FSB s-a confruntat cu o serie de confruntări: o epurare a agenţiei, o posibilă consolidare a unuia dintre rivalii săi (ministerul de Interne), o escaladare a vrăjmăşiei sale cu forţele anti-FSB, cum ar fi preşedintele cecen Ramzan Kadîrov, se arată într-o analiză Stratfor.

Preşedintele Vladimir Putin a fost mult timp arbitrul luptei pentru putere dintre FSB şi concurenţii săi. Cu toate acestea, după cum criza economică a Rusiei a crescut concurenţa între elitele Kremlinului, a apărut întrebarea dacă nu cumva Putin face aceste concesii FSB împotriva voinţei sale?. Trei oficiali FSB au fost numiţi în funcţii importante în ultimele săptămâni. În primul rând, şeful de contrainformaţii FSB Oleg Siromolotov a fost numit ministru adjunct de Externe însărcinat cu gestionarea operaţiunilor de combatere a terorismului pe 19 martie. Nominalizarea lui este importantă din mai multe motive.

FSB, mai aproape de minorităţile etnice

Agenţii FSB rareori deţin astfel de poziţii înalte în cadrul ministerului de Externe. În mod tradiţional, FSB s-a concentrat pe colectarea de informaţii interne, în timp ce Serviciul de Informaţii Externe (SVR) a deţinut o influenţă asupra politicii externe. De asemenea, până la numirea lui Siromolotov, miniştrii de externe adjuncţi nu aveau un portofoliu de combatere a terorismului. Cu toate acestea, Siromolotov are experienţă în acest domeniu, fiind un oficial de securitate la vârf atunci când Rusia a găzduit Jocurile Olimpice de iarnă din 2014.

Când Igor Barinov, deputat şi colonel FSB, a fost numit şef al noii create Agenţii Federale pentru Afaceri Naţionale, el a devenit al doilea oficial FSB care a preluat o poziţie de lider într-un nou departament. În timp ce rolul noii agenţii este neclar, ştim că agenţia intră sub supravegherea Administraţiei Prezidenţiale. Din această poziţie, loiali pro-FSB, cum ar fi primul şef adjunct al Statului Major, Viaceslav Volodin şi Magomedsalam Magomedov supraveghează politicile Kremlinului asupra minorităţilor naţionale.

Continuarea luptei dintre FSB şi Kadîrov

Ambele numiri ar putea fi o încercare a FSB de a-şi consolida influenţa asupra problemelor ce ţin de minorităţile etnice. Ambele probleme sunt în vizorul celor care se ocupă cu combaterea terorismului. Numirile în funcţii cheie a agenţilor FSB ar putea reprezenta, de asemenea, lupta dintre FSB şi Kadîrov, care a rezistat mult timp tentativei FSB de a influenţa Cecenia. Până în prezent, eforturile sale au fost încununate de succes: agenţia de informaţii nu are nici o influenţă printre trupele cecene. Mai mult, majoritatea dintre cecenii care trăiesc în Rusia, în special în Moscova, sunt loiali lui Kadîrov. Numirea lui Barinov ar putea fi o încercare a FSB pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de a supraveghea problemele ce ţin de naţionalitate şi de etnie. Numirea lui Siromolotov ar putea ajuta FSB să monitorizeze legături financiare şi politice ale liderului cecen în străinătate.

FSB se extinde în sfera energetică

Al treia numire extinde practic aria FSB în domeniul energetic al Rusiei. Andrei Patruşev, fiul fostului şef FSB Nikolai Patruşev, a fost numit în Consiliul de Administraţie Gazprom Neft, parte a gigantului energetic Gazprom. Pentru mai mult de un deceniu, Putin a încercat să păstreze Rosneft şi Gazprom ca entităţi separate pentru a menţine echilibrul de putere între grupurile concurente pentru influenţă la Kremlin. FSB, care supervizează Rosneft prin Igor Sechin, şeful companiei şi membru FSB la rândul său, a încercat să-şi extindă influenţa în Gazprom. Acesta în mod tradiţional a fost supravegheat de către fracţiunea mai liberală a premierului Medvedev.

În trecut, FSB a pătruns în interiorul Gazprom prin plasarea membrilor săi în poziţii minore sau periferice. Prin numirea lui Patruşev în conducerea Gazprom, FSB a avansat în cercurile de putere din cadrul sectorului energetic al Rusiei. 

În sprijinul sau în ciuda lui Putin?

Aceste numiri ridică întrebarea dacă Putin a iniţiat această remaniere pe cont propriu sau a fost presat de FSB. O explicaţie rezonabilă nu a apărut, mai ales în contextul în care Putin a dispărut din ochii publicului timp de 10 zile în luna martie, iar apariţia lui a venit după ce luni de zile au circulat zvonuri cum el ar fi încercat să marginalizeze FSB în favoarea rivalilor săi, cum ar fi ministerul de Interne şi o unitate de informaţii cecenă.

Astfel de mişcări ar fi deranjat echilibrul concurenţei dintre unităţile de securitate ale Rusiei. Pauza mediatică a preşedintelui rus a avut loc atunci când lupta dintre FSB şi Kadîrov a fost deosebit de tensionată, o luptă care poate fi conectată la asasinarea liderului opoziţiei Boris Nemţov. Autorităţile ruse au acuzat cinci ceceni de asasinarea lui Nemţov, o acuzaţie slabă şi mascată care sugerează că Kadîrov a fost implicat.

În acelaşi timp, se prea poate ca criza din Ucraina să fi întărit poziţia elitelor de securitate ruse care cred că ţara ar trebui să fie mai autonomă şi să coopereze mai puţin cu Occidentul. Oricum, dinamica FSB stimulează puterea politică, deşi nu este clar dacă această dinamică se realizează în sprijinul sau în ciuda lui Putin.