Adevărul despre codrii Moldovei: bani, tupeu şi pile-n Parlament

Asta pare a fi reţeta succesului pusă în aplicare de fraţii Andrei şi Victor Toacă, în aparenţă nişte tineri de afaceri obişnuiţi, care au reuşit să arendeze zeci de hectare de pădure şi să-şi ridice vile la marginea Chişinăului. În realitate, aceştia sunt doar un paravan pentru funcţionarii de rang înalt şi pentru deputaţii din Legislativ.

Chiar sub nasul autorităţilor şi cu dosare pe masa Procuraturii, unii şmecheri îşi ridică ilegal vile în pădure. La Durleşti, dinspre şoseaua Balcani, de dimineaţă până seara târziu, muncitorii lucrează de zor la acoperişul unei cabane imense. Oficial, lucrările au fost stopate în luna octombrie. Cel puţin asta ne asigură procurorii şi funcţionarii Inspectoratului Ecologic de Stat.

Luni, 16 decembrie, pe înserat, căutăm în pădure construcţia începută. Dăm de un drum, pe care e presurat nisip, semn că în ciuda ninsorii recente pe aici s-a circulat intens. La câţiva zeci de metri, stau în şir movile de buturugi şi pilitură proaspătă, care ne conduc spre lotul îngrădit. Chiar dacă e seară şi abia de se vede, muncitorii şi utilajele încă se aud în pădure. Nu putem să ne apropiem de ei, din cauza unui dulău cât noi.

Revenim a doua zi de dimineaţă, după ce în ajun i-am anunţat pe procurorul de la Buiucani care instrumentează cazul, Radion Bordian, şi pe şeful adjunct de direcţie de la Inspectoratul Ecologic de Stat, Ion Caliniuc. Procurorul a anunţat poliţistul de sector şi i-a cerut să facă un proces-verbal. Inspectorul ecologic ne promite că va veni în inspecţie pentru a constata ilegalităţile despre care i-am vorbit la telefon, dar nu s-a ţinut de cuvânt.

Oficial, construcţia  este sistată

Într-o duminică de octombrie, câţiva tineri activişti au dat de construcţia din pădure şi l-au chemat pe poliţistul de sector. Atunci exista o fundaţie de beton şi câteva rânduri de bârne peste ea. Poliţistul, la rândul lui, l-a chemat pe Ion Caliniuc, şeful adjunct al Direcţiei Inspectare Floră, Faună din cadrul Inspectoratului Ecologic de Stat. Împreună au întocmit un proces-verbal. „În urma celor constatate, lucrările au fost sistate. Dar stabilirea legalităţii construcţiei nu ţine de competenţele mele. Ştiu doar că nu au avizul Inspectoratului Ecologic“, ne spune Caliniuc.

Abia după ce presa a relatat despre acest caz, Procuratura Generală s-a autosesizat şi a dispus ca Procuratura Buiucani să iniţieze o anchetă. „Acolo e o căsuţă de vacanţă temporară. Arendaş este Andrei Toacă. A fost sancţionat contravenţional de trei ori, în total a plătit 10.000 de lei, pentru defrişări şi pagube aduse fondului forestier. Cred că în faza finală vom propune Agenţiei Moldsilva să rezilieze contractul de arendă“, ne-a spus procurorul când am vorbit prima dată cu el. Atunci nu a fost sesizat Inspectoratul de Stat în Construcţii pentru că, susţine procurorul, „nu era cazul, abia se turnau pilonii de beton, deci era o intenţie“.  

Multe controale, eficienţă zero

La două luni, construcţia la casa din pădure a avansat până la montarea acoperişului. Şi în al doilea caz, Procuratura, Poliţia, Inspectoratul Ecologic au aflat de la jurnalişti. Chemaţi de noi, poliţiştii de la Durleşti nu au putut decât să constate, printr-un alt proces-verbal, că ilegalităţile din pădure continuă. La faţa locului a venit şi poliţistul Igor Pascari, care a întocmit primul proces-verbal şi care acum se află în concediu. „Atunci, copacii erau şi în perimetrul construcţiei de acum, dar şi în actuala curte. Văd că nu mai sunt“, remarcă poliţistul.

Încercând să aflăm de ce instituţiile statului nu intervin pentru a stopa construcţia ilegală, am aflat că, de fapt, arendaşul a fost verificat, pe rând, de şeful Ocolului Silvic Durleşti, inginerul Întreprinderii Silvice Chişinău, Garda Forestieră, Inspectoratul Ecologic de Stat, Procuratura, Curtea de Conturi şi Comisia parlamentară de anchetă privind gestionarea fondului forestier. Toţi au constatat nereguli şi ne-au confirmat că vila din pădure este construită ilegal. Nimeni însă nu a putut să-i oprească pe fraţii Toacă.

„Nu am încălcat nimic“

„Nu cunosc să mi se fi interzis continuarea construcţiei. Legea spune că nu este nevoie de avizele intituţiilor superioare în cazul construcţiilor uşor demontabile. Am fost deja amendat de către Inspectoratul Ecologic pentru defrişări. Nu pot fi sancţionat de două ori pentru acelaşi lucru. Procuratura şi Poliţia nu mai intră în esenţă, doar judecata. N-am încălcat nimic. Cea care poate avea pretenţii este Moldsilva“, i-a spus la telefon Andrei Toacă poliţistului.

VIDEO Olga Ceaglei, Centrul de Investigaţii Jurnalistice

„Pentru ridicarea ei s-au făcut defrişări şi nici pe departe nu este o construcţie uşor demontabilă. Are o fundaţie de beton de aproape un metru. Mă miră că, deşi cunoaşte cazul, Moldsilva nu a intervenit. Înseamnă că au interes. Dacă nu reziliază ei contractul, o vom face noi. Pe acest caz am deschis dosar penal“, ne asigura miercuri, peste două zile, procurorul Radion Bordian. Acesta a adăugat că va sesiza Inspectoratul de Stat în Construcţii pentru a constata construcţia neautorizată.

Ping-pong între funcţionari

„Am pus problema nu o singură dată, am vorbit şi cu arendaşul de mai multe ori. Vreţi să mă duc să mă bat cu ei? Adresaţi-vă la Întreprinderea Silvică Chişinău“, se justifică Valeriu Maştaler, şeful Ocolului Silvic Durleşti.

„Am avut semnale despre această construcţie şi au fost controale de la Garda Forestieră şi Curtea de Conturi. Nu ştiu când a fost ultima verificare acolo, pentru că juristul nu umblă pe teren“, ne-a spus Parascovia Poparcea, jurista Întreprinderii Silvice Chişinău. Funcţionara ne-a redirecţionat către inginerul silvic, Vasile Balan. Acesta însă nu a răspuns la apelurile noastre.

La Curtea de Conturi nu am aflat prea multe. „Auditorii nu au dreptul să divulge nume de persoane şi firme. Dacă o fac, riscă dosar penal“, ne-a spus Violeta Balan, şefa Serviciului de presă de la Curtea de Conturi.

Arendaşul are dreptul să construiască chioşcuri, pavilioane şi forme mici arhitecturale. Contractul de arendă dintre Moldsilva şi Andrei Toacă

Pe cine apără ecologiştii?

Inspectorul ecologic care cunoaşte cazul, Ion Caliniuc, ne-a promis că va face noi verificări, întrucât a fost sesizat. Deşi ne-a dat asigurări că a doua zi, de dimineaţă, va veni la faţa locului, nu a facut-o şi nici nu şi-a anunţat colegii despre încălcări. Ulterior, nu a răspus la apelurile noastre. De la şeful lui, Vadim Stângaci, adjunct al Inspectoratului Ecologic de Stat, am aflat că el ar fi fost în ziua lui liberă. La insistenţele noastre, Stângaci a trimis alţi doi subalterni pe teren, care au găsit casa abia în următoarea zi, miercuri. „Ei au raportat ilegalităţile şi vom sesiza Moldsilva. În urma celor constatate vom aplica sancţiuni“, a declarat Stângaci.

La Moldsilva, despre existenţa unui dosar penal pe acest caz, instrumentat de Procuratura Buiucani, nu se ştie. Cel puţin asta declară juristul instituţiei, Radu Grosu. „Nu cunosc cazul, nu ştiu nimic“, insistă acesta. 

Fraţii Toacă, cu protecţie la CNA

Despre fraţii Andrei şi Victor Toacă (foto stânga) se vorbeşte neoficial până şi pe holurile Parlamentului. Toţi se miră cum doi tineri, de 30 şi, respectiv, 32 de ani, de la Făleşti, au ajuns mari arendaşi de pădure. Nu le-a mers, deocamdată, în pădurea de la Sociteni, unde au arendat 18 hectare, dar nu au apucat să construiască nimic pentru că sătenii s-au opus, organizând proteste, însă totul merge ca pe roate la marginea Chişinăului.

Oficial, Andrei Toacă este directorul unei firme de taxi, iar fratele său, Victor, este contabil-şef la o altă firmă de taxi. Sursele noastre spun că aceştia sunt persoane interpuse şi că adevăraţii proprietari de pădure sunt oamenii cu epoleţi de la Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). De asemenea, aceştia ar avea lobbişti printre parlamentari.

Cu loturile de la Durleşti, fraţii Toacă figurează într-un proiect de hotărâre de Guvern, alături de fiul lui Marcel Răducan, ministrul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Gicu; soţia ministrului Sănătaţii Andrei Usatâi, Alexandra, şi alţi oameni de afaceri cu pile în Parlament. Dacă ar fi fost aprobată, aceştia ar fi devenit peste noapte proprietari de pădure, cu acte în regulă, la Durleşti.

4.025 de lei. Atâta plătesc anual fraţii Toacă pentru arendarea unui hectar de pădure.

Funcţionari cu pădure la Durleşti

Fără îndoială, funcţionarii de la Moldsilva ştiu foarte bine ce se întâplă în pădurea de la Durleşti. Drept dovadă e faptul că juristul Agenţiei, Radu Grosu, inginerul responsabil de arenda fondului forestier, Vasile Boabea, dar şi Dumitru, fiul lui Valeriu Maştaler, şeful Ocolului Silvic Durleşti. Toţi au arendate loturi forestiere numai bune pentru construcţia unor case.

Vasile Boabea arendează un teren de 0,4 hectare în apropierea satului Truşeni. Radu Grosu s-a mulţumit cu un lot de 0,15 hectare mai aproape de Ocolul Silvic Durleşti. Iniţial, juristul a negat că arendează pădure. Ulterior, a recunoscut că a cesionat dreptul de proprietate firmei Rialvis Construct. „De ce vă interesează ce vreau să fac acolo?“, ne-a spus scurt funcţionarul.

Fiul lui Valeriu Maştaler, Dumitru, are arendat jumătate de hectar de pădure chiar lângă Ocolul Silvic.

Vecini cu Roibu, Crudu, Gofman şi Guznac

Vecini de pădure cu fraţii Toacă mai sunt: Mihai Gofman, şef adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul CNA; fostul ministru de Interne Alexei Roibu; ex-viceministrul Educaţiei Valentin Crudu; Ghenanie Guznac, fiul fostului ministru Valentin Guznac, care în prezent deţine funcţia de şef al Camerei de Licenţiere; consilierul local Victor Roşca (fostul candidat PD la Primăria Durleşti); soţia acestuia, Larisa (contabilă la Primăria Durleşti); Alexandru Bunic, soţul Alionei Medveţcaia, de la Departamentul Juridic al Cancelariei de Stat. Majoritatea funcţionarilor au acelaşi număr cadastral, împărţind cu alţi oameni de afaceri 278 de hectare de pădure.

Registrul Bunurilor Imobile by Andrei Rizescu

Aici, chiar în spatele Ocolului Silvic şi lângă casa pădurarului, la limita legalului, au fost construite trei case, care la Cadastru figurează pe numele lui Oleg Chifeac. „Vin ca şobolanii, în maşini luxoase cu geamuri fumuri“, ne spune despre noii lui vecini pensionarul de 70 de ani Valeriu Zubco, care locuieşte la marginea pădurii.

„Arendaşii contribuie la dezvoltarea turismului“

Şefii de la Moldsilva nu sunt îngrijoraţi de construcţiile din pădure. Ba din contra, şi-ar dori mai multe contracte care „aduc beneficii întreprinderii şi societăţii“. „Arenda pădurii este un lucru binevenit, pentru că anual în bugetul Moldsilva sunt vărsate peste 10 milioane de lei, circa 3% din bugetul instituţiei“, susţine Ion Platon, cel mai longeviv vicedirector.

Ştefan Chitoroagă, directorul Moldsilva, ne spune că trebuie să vedem şi lucrurile pozitive: „Aceşti arendaşi care au ridicat construcţii au făcut investiţii considerabile. În unele locuri au făcut nişte lucruri extraordinare, unde oamenii pot să meargă să se odihnească. Este la natură, este şi gaz, şi canalizare, şi infrastructură. Ei contribuie la dezvoltarea turismului. Legile noastre sunt restrictive, făcute aşa ca nimeni să nu mai construiască nimic. Uitaţi-vă în ţările vecine şi veţi vedea cum arată cabanele din pădure din România şi Franţa. În Franţa, de exemplu, 70% din pădure sunt în proprietate privată şi totul e făcut cu gust“. Chitoroagă nu doar că nu-şi face griji pentru fondul silvic, dar îl preocupă soarta investiţiilor după expirarea termenului de arendă.

În altă ordine de idei, şeful Moldsilva se apără afirmând că întreprinderea nu se ocupă de autorizarea construcţiilor din pădure. „Noi aprobăm doar schiţa. De eliberarea actelor de construcţie se ocupă alte structuri: autoritatea publică locală emite certificatele de urbanism, iar de respectarea normelor în construcţii au grijă structurile Inspectoratului de Stat în Construcţii. Noi monitorizăm doar respectarea regimului silvic“, adaugă Chitoroagă.

Moldsilva nu are strategie şi nici suport legal

Opinia expertului, Dumitru Budianschi, Expert-Grup

„Până să fie sistată darea în arendă a pădurilor, oricine putea să meargă la Moldsilva şi să solicite arendarea pădurii, fără nicio constrângere. Ulterior, Moldsilva anunţa desfăşurarea licitaţiei, la care, de regulă, nu se prezenta decât solicitantul iniţial. Astfel, instituţia care trebuie să aibă grijă de fondul forestier proprietate de stat, din cauza că nu a avut din start un fundament legal solid, a dat în arendă pădurea fără să aibă un plan cu proiectele ce urmează a fi implementate şi s-a bazat pe un cuantum mediu de arendă, fără să ia în consideraţie valoarea amplasării terenurilor. În consecinţă, aproape toate pădurile din jurul municipiului Chişinău au fost date în arendă la preţuri care nu reflectă valoarea zonei.

În mod normal, lucrurile trebuiau să se desfăşoare total invers. Moldsilva ar fi trebuit să efectueze un studiu de specialitate, care i-ar fi permis să identifice suprafeţele pasibile arendei şi, ulterior, să le propună în arendă, alături de o serie de condiţii specifice. Asta i-ar fi permis să deţină un oarecare control asupra procesului“.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnaliştii pentru transparenţă în gestionarea fondurilor publice“ desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.