Forbes: Implicarea Rusiei în „furtul secolului” lipseşte din Raportul Kroll

Banca Naţională a Moldovei nu a făcut nimic pentru a opri criza bancară  FOTO: Adevărul Moldova

Raportul Kroll a ratat dimensiunea geopolitică. Îngenuncherea guvernelor proeuropene se potriveşte prea bine cu ambiţiile Rusiei în regiune. De ce Banca Naţională a Moldovei nu a făcut nimic pentru a opri criza bancară este o chestiune încă neclară, din moment ce ea este responsabilă pentru reglementarea şi supravegherea acestor bănci, apreciază Frances Coppola într-o analiză în revista Forbes.

Coppola consideră că declaraţia guvernatorului din Republica Moldova prin care afirma făţiş că Banca de Economii a fost insolvabilă din 2007 înrăutăţeşte şi mai mult lucrurile. „De ce, în cazul în care această bancă a fost insolvabilă cum a spus el, nu a fost încă lichidată? Şi dacă vânzarea băncii a fost destinată pentru recapitalizare, de ce noii proprietari şi-au permis să-şi extindă împrumuturile, astfel că a fost masiv insolvabilă din nou doar câteva luni mai târziu?”, se întreabă autorul Forbes.

Comentarii FMI fără răspuns

Coppola subliniază că BNM trebuie să răspundă la mai multe întrebări pe care le-a tot amânat. În opinia autorului, până în prezent, nimeni nu le cere mai nimic, deşi există numeroase comentarii ce vin din partea FMI care atrag atenţia asupra regulamentului bancar şi asupra legislaţiei internaţinale ce asigură funcţionabilitatea acestui sector. Potrivit FMI, „directorii băncilor din Republica Moldova au subliniat urgenţa abordării vulnerabilităţilor în sectorul bancar, precum şi consolidarea cadrului de reglementare a sectorului financiar şi aplicarea acesteia. Regretând progrese limitate, au subliniat importanţa implementării rapide a recomandărilor. Competenţele de reglementare şi de supraveghere ale BNM şi Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare trebuie să fie complet restaurate, iar protecţia juridică a personalului acestora ar trebui să fie consolidată. Directorii, de asemenea, au recomandat consolidarea guvernanţei în sectorul bancar, inclusiv prin îmbunătăţirea transparenţei beneficiarilor finali ai băncilor. Ei au cerut autorităţilor să menţină un nivel ridicat de control asupra băncilor slabe şi vulnerabile”.

Moldova, fără Guvern, dar cu probleme bancare

Coppola (foto) precizează că extinderea masivă a creditării bancare a fost posibilă prin împrumuturi mari, care au provenit şi de la companiile ruseşti. Băncile au intrat în criză atunci când aceste fonduri au fost brusc retrase. „Concomitent, a fost o criza bancară declanşată de politicieni prin retragerea diverselor fonduri din bănci înainte cu o săptămână de alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Guvernul proeuropean a pierdut alegerile parlamentare. Cel mai mare partid, cu 21,5% din voturi, a fost Partidul Socialiştilor, care se opune aderării la UE şi favorizează aderarea Republicii Moldova la Uniunea Eurasiatică. Un Guvern de coaliţie proeuropean instabil a fost creat în cele din urmă, dar nu a durat mult. Noul prim-ministru, Chiril Gaburici, a demisionat în iunie, după ce autenticitatea diplomelor sale de studii a fost contestată. Republica Moldova se află în prezent fără Guvern”, aminteşte autorul Forbes.

Shor, unul dintre oligarhi

Coppola crede că în Moldova, ca şi în Bulgaria, nu există o distincţie clară între sectorul public şi privat şi ţara este condusă în funcţie de interesele de afaceri care există. „În Occident ne place să-i numim oligarhi, cei care domină Guvernul, fie în mod direct, prin funcţii politice, sau indirect, prin patronaj. Ei merg în politică, cu scopul de a-şi proteja afacerile. Obţin controlul instituţiilor, cum ar fi băncile centrale şi sistemul judiciar, cu acest scop şi preiau canalele media pentru a-şi promova interesele, discreditând rivalii lor. Ilan Shor este unul dintre ei. El a fost ales primar al oraşului Orhei, în iunie, în ciuda faptului că se afla anterior sub arest la domiciliu. Nu există părţi nevinovate în această fraudă”, relatează Coppola.

Moldova, o casă divizată

Mai important, în opinia autorului Forbes, este faptul că Republica Moldova este o casă divizată. O parte semnificativă din populaţia Moldovei este vorbitoare de limba rusă şi are o orietare prorusească. Aproximativ 75% din capitalul sectorului bancar este rusesc, iar sprijinul pentru aderarea la UE a scăzut în mod semnificativ în ultimul an. Coppola aminteşte că dincolo de aceste realităţi economice şi politice, enclava Transnistria se înfierbântă şi se aliniază în mod deschis spre Est. „Rusia are baze militare acolo, iar în martie au avut loc exerciţii militare de-a lungul graniţei cu Ucraina. Ucraina nu mai permite accesul Rusiei la bazele sale militare din Transnistria. Dar în timp ce UE este distrasă cu criza din Grecia, Rusia a distribuit paşapoarte ruseşti transnistrenilor”, subliniază Coppola.

Kroll a ratat dimensiunea geopolitică

Autorul Forbes consideră că raportul Kroll este eronat, deoarece este corect să se sublinieze implicarea ruşilor în „furtul secolului”, nu numai prin companiile care finanţau băncile, ci şi prin acţionarii acestora. „Kroll a ratat dimensiunea geopolitică. Îngenuncherea guvernelor proeuropene se potriveşte prea bine cu ambiţiile Rusiei în regiune. În acest caz, refuzul UE de a sprijini financiar Republica Moldova echivalează cu o sinucidere politică. Fără acest sprijin, Republica Moldova se va prăbuşi. Şi un stat eşuat, aflat între Ucraina instabilă şi Balcanii fragili, cu o enclavă înfierbântată pro-Kremlin este ultimul lucru de care are nevoie UE în acest moment. Situaţia trebuie regândită”, concluzionează Frances Coppola.