Cronica minciunii: cum şi-a bătut joc Rusia de victimele catastrofei MH17

Separatiştii proruşi din Doneţk au fost acuzaţi că ar fi jefuit bagajele victimelor din avionul Boeing-777 doborât deasupra Ucrainei. FOTO Reuters

În urmă cu un an, pe 17 iulie, la ora 16.20, o rachetă lansată de separatiştii din Ucraina dobora avionul Boeing 777 ce asigura cursa aeriană a Malaysia Airlines - zborul MH17 Amsterdam – Kuala Lumpur. Toţi pasagerii şi membrii echipajului au murit. Olanda propune instituirea unui tribunal internaţional.

Campania informaţională de proporţii desfăşurată de Kremlin după actul terorist, a devenit poate cea mai neagră în ultimii ani. Moscova nu s-a lăsat afectată de moartea a 298 de oameni nevinovaţi, de faptul că rebelii proruşi au furat lucrurile personale ale pasagerilor decedaţi, de crearea obstacolelor pentru realizarea expertizei, inclusiv pentru transportarea corpurilor decedaţilor.

Mobilizarea resurselor informaţionale

Ancheta iniţială a demonstrat implicarea părţii ruse la doborârea avionului, de aceea Moscova a recurs imediat la măsuri informaţionale ferme. În foarte scurt timp Kremlinul a încercat să-şi creeze o imagine de parte ce nu are nici o legătură cu această tragedie. În acest sens, autorităţile ruse au mobilizat toate resursele informaţionale, formând un punct de vedere necesar.

Maşinăria minciunii absolute

Prima etapă a campaniei informaţionale se distinge prin căutarea celor mai plauzibile versiuni cu privire la prăbuşirea avionului, care ar fi putut să înlăture suspiciunile de implicare a Rusiei. Au fost puse la bătaie cele mai ridicole versiuni:

-         Avionul a fost doborât deasupra teritoriului Ucrainei de unităţile antiaeriene din Ucraina;

-         Aeronava civilă a fost doborâtă de instalaţia ucraineană de tip „BUK”, care se afla în apropiere de Dnepropetrovsk;

-         Anterior s-a observat faptul că aeronava era însoţită de două avioane ucrainene SU-25, care apoi au atacat aeronava;

-         Tragedia în cerul din Doneţk este rezultatul acţiunilor deliberate ale cotrolorilor de trafic aerian din Ucraina, care au îndrumat Beoing-777;

-         Aeronava malaeziană a explodat din interior, deasupra Donbasului;

-         Atacul terorist este consecinţa tentativei eşuate a armatei ucrainene de a doborî avionul lui Putin, care zbura pe acelaşi coridor

şi aşa mai departe.

„Boeing-ul transporta oameni morţi”

Nu vom lua în considerare şirul de versiuni conspiraţioniste, ce erau difuzate în mod artificial, pentru a menţine atenţia publicului asupra acestei distorsionări informaţionale. Printre acestea „Boeing-ul transporta oameni morţi”, „Boeing-ul a fost doborât de mercenari americani de pe teritoriul Ucrainei”.

Prima etapă a campaniei informaţionale a reuşit să creeze o avalanşă de ştiri în mass-media rusească. Tema „Boeing-ului 777” ocupa aproximativ 40% din din întregul flux infomaţional al Federaţiei Ruse în perioada iulie-august 2014. Specificul acesteia a constat în crearea unui număr mare de argumente pentru determinarea autorilor atacului. În toate insinuările ale Kremlinului, Rusia trebuia să fie categorisită a apriori nevinovată de tragedie.

Aproape în fiecare zi se efectuau mese rotunde, conferinţe de presă şi brifinguri cu participarea experţilor ruşi în domeniul aviaţiei militare, apărare antiaeriană şi activitate antiteroristă. În calitate de fundament demonstrativ se aduceau calcule, se creeau noi infografice, materiale animate şi filme documentare. Rezultatele discuţiilor se prezentau pe canalele de stat, în mass-media online şi tipărită, ceea ce este caracteristic pentru orice tip de campanie informaţională a Rusiei.

Kremlinul nu a recunoscut implicarea sa

Trebuie să menţionăm că mesajele ruseşti cu privire la Boeing-ul 777 doborât, se difuzau cu succes în străinătate prin intermediul grupului „Russia Today”, suplimentului tipărit „Russia beyond the Headlines” (versiunea internaţională a „Gazetei ruse”), şi prin resurse electronice de limbă engleză.

Ca urmare, autorităţile Federaţiei Ruse au reuşit să formeze propriul unghi de abordare a subiectului pe plan internaţional. Ca urmare, zeci de pseudo-dovezi privind vina Ucrainei erau discutate în mass-media străine. Situaţia privind investigarea tragediei avionului din Malaezia a fost dezechilibrată. Kremlinul nu a recunoscut oficial implicarea sa în actul terorist, lăsând în urmă un şir de întrebări şi contradicţii.

În Malaezia, Belgia şi alte state s-a format un auditoriu care a crezut mass-media rusă. Omanii învinuiau conducerea Ucrainei de moartea rudelor lor. Diplomaţii ucraineni şi europeni au fost nevoiţi să depună multe eforturi pentru a schimba această viziune.

A doua etapă a campaniei informaţionale

Cea de a adoua etapă a campaniei informaţionale a Kremlinului cu privire la avionul doborât a început aproximativ în octombrie 2014. Caracteristica distinctă a a acesteia a devenit un alt motiv informaţional – situaţia în care mass-media rusească atrăgeau atenţia auditoriului în mod sistematic asupra tragediei într-un spectru convenabil sieşi.

Propagandiştii din Kremlin încearcă să-i predispună pe oamenii care şi-au pierdut rudele în urma tragediei, să relateze cu durere în inimă acele zile teribile, însă adăugând propriile comentarii, ruseşti.

Această etapă a campaniei informaţionale se distinge prin difuzarea unor mesaje în spaţiul virtual. Este vorba despre o multitudine de scenarii neveridice, declaraţii sau dovezi false, care nu puteau fi verificate. Acestea sunt opiniile experţilor independenţi, aprecieri a evenimentului tragic făcute de oameni cu autoritate sau analiza situaţiei cu ajutorul celor mai noi metode. În acelaşi timp, în calitate de experţi erau invitaţi atât ruşi, cât şi specialişti străini, ceea ce conferă informaţiei false o mai mare „veridicitate”.

Cronologia dezinformării

Un loc aparte în această listă o ocupă apariţia periodică a unor noi „dovezi”. De exemplu:

Octombrie 2014: în redacţia ziarului „Moskovski komsomoleţ” a venit un document, care confirmă faptul că în momentul catastrofei, alături de zborul MH17 se afla un avion militar, iar acest fapt este ignorat în mod intenţionat de către Occident;

Noiembrie 2014 – o scrisoare cu o imagine de satelit adresată Uniunii ruse a inginerilor, din partea lui George Bilt, expert în aviaţie cu o experienţă de douăzeci de ani;

Decembrie 2014 – interviu cu un martor ocular, militar ucrainean (numele nu a fost pronunţat) a vorbit despre observaţiile sale asupra zborurilor avioanelor de atac a Forţelor Aeriene ale Ucrainei în ziua catastrofei;

Decembrie 2014 – dovezile unui martor oclar secret a tragediei a adus nişte, care singur a venit la redacţia „Komsomolskaia pravda” (numele nu a fost făcut public);

Ianuarie 2015 – verificarea cu ajutorul poligrafului a martorului, care susţine că a văzut personal, cum avionul de luptă SU-25, care ar fi doborât Boeing-ul 777, a decolat având rachete „aer-aer”, dar s-a întors fără acestea;

Aprilie 2015 – Boeing-ul malaezian a fost doborât cu instalaţia BUK de către militarii ucraineni. Anunţul a fost făcut de ministrul adjunct al apărării a Republicii Populare Doneţk, Eduard Basurin, iar drept dovadă a prezentat o hartă de lucru a comandantului diviziunii aeromobile 95 a Forţelor Militare ucrainene;

Mai 2015 – publicarea în presă a documentului confidenţial „Rezultatul evalurării de către experţi a anchetei catastrofei aviatice a Boeing-ului 777 (zborul MH17) din 17.07.2014  în sud-estul Ucrainei”;

Mai 2015 – un oarecare Lev Bulatov a fost martorul ocular al atacului înfăptuit de SU-25 asupra Boeing-ului în vara anului trecut;

Iunie 2015 – rezultatele investigaţiei independente a catastrofei de către specialiştii- proiectanţi ai sistemului „BUK” din concernul rus „Almaz-Antei”.

Putem vorbi despre faptul că Kremlinul aduce periodic noi versiuni cu privire la catastrofă, urmărind unele scopuri:

-         Formarea în rândurile auditoriului rus şi străin a opiniilor privind neimplicarea trupelor ruse în actul terorist în cerul Donbasului;

-         Învinuirea părţii ucrainene de prăbuşirea aeronavei malaeziene.

Nu există nicio îndoială că noile pseudo-dovezi ale catastrofei aeronavei vor fi aduse în fiecare lună. Această tactică a autorităţilor ruse, este calculată pentru zeci de ani.

Tribunalul internaţional

În acest sens, ţările ale căror cetăţeni au devenit victime ale atacului terorist au decis să ia măsuri cu privire la protecţia juridică şi informaţională. La sfârşitul lunii iunie, Guvernul olandez a propus să fie creat un tribunal internaţional pentru cei care se fac responsabili de prăbuşirea Boeing-ului malaezian. Iar pe 3 iulie 2015 prim-ministrul Olandei Mark Rutte a făcut o propunere de convocare a unui tribunal internaţional cu privire la dosarul Boeing 777, în care trebuie să intre înainte de toate Australia, Belgia, Malaezia şi Ucraina.

Posibil, acesta a fost un truc, însă Kremlinul a avut un comportament destul de evident: în mass-media a fost difuzat un mesaj potrivit căruia Rusia, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate ONU, are dreptul de veto, alături de Franţa, Marea Britanie, China şi SUA. Prin urmare, Federaţia Rusă poate bloca adoptarea acestei rezoluţii. În paralel cu aceasta, reprezentanţii ruşi la ONU, V Ciurkin şi P. Iliev au exprimat opinia că „ un tribunal internaţional este contraproductiv şi fără perspective”. MAE rus se abţine de la comentarii oficiale cu privire la ideea creării unui tribunal internaţional.

Cine va face parte din tribunal

Pe 9 iulie, delagaţia malaeziană a ONU, a difuzat proiectul rezoluţiei cu cererea de creare a tribunalului internaţional. În acest caz este prevăzut un alt mecanism de adoptare a acesteia: rezoluţia poate fi discutată de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, unde deciziile sunt luate cu majoritatea voturilor, iar Rusia nu se va putea folosi de dreptul la veto. Astăzi, sunt gata să susţină rezoluţia ţările ai căror cetăţeni au murit în catastrofă: Malaezia, Australia, Olanda, Indonezia, Marea Britanie, Canada, Belgia, Filipine, Germania, Noua Zeelandă.

Putem spune că proiectul informaţional al Federaţiei Ruse privind denaturarea dovezilor catastrofei trece într-o nouă etapă. Specificul acesteia este nivelul interstatal şi apelarea la diplomaţie prin intermediul ONU.

Scopul Naţiunilor Unite

Astfel, federaţia Rusă continuă campania informaţională privind tăinuirea dovezilor implicării sale în actul terorist din 17 iulie 2014.

În acelaţi timp, comunitatea internaţională, prin intermediul Naţiunilor Unite, are scopul de a crea un tribunal internaţional pentru finalizarea anchetei. Spre deosebire de alte state, Rusia încearcă în fel şi chip să stopeze crearea acestui tribunal, ceea ce se percepe de către comunitatea internaţională drept o intenţie a Kremlinului de a continua propiul „joc informaţional”.

Situaţia este de aşa o natură, încât campania informaţională privind tăinuirea cauzelor doborârii Boeing-ului 777 poate ajunge în vizorul internaţional cu participarea ONU. Din acest punct de vedere, Rusia va fi nevoită să ţină cont de opinia internaţională şi să-şi întărească componenta informaţională din străinătate.

Politologul rus D. Oreşkin: „Cu fiecare lună care trece, devine tot mai evident că acolo se afla un „BUK” rusesc. Rusia nu este cointeresată într-o anchetă obiectivă, cu implicarea mai multor actori. Moscova deja a infornmat cu privire la concluziila la care a ajuns procuratura olandeză. Nu în zadar ministrul afacerilor Externe al Olandei a vizitat cu această ocazie Rusia, a vorbit cu Lavrov şi, fără comentarii, a plecat înapoi”.

Omul de afaceri şi analistul financiar S. Rabinovici: „Olandezii cunosc totul până în cele mai mici detalii. Ei cunosc cu exactitate numele, ei deţin şi fotografiile întregului echipaj  a acelui „BUK”, care a doborât Boeing-ul. Toţi aceşti oameni sunt cetăţeni şi militari ruşi. „BUK”-ul a fost adus în Ucraina din Rusia. După ceea ce s-a întâmplat, echipajul a fost transportat urgent în Federaţia Rusă”.

Publicistul şi politologul rus Andrei Piontkovski: „Olanda practic nu mai ascunde nimic. Ei cunosc numele autorilor, organizatorilor şi celor care au dat comanda. Olandezii au calculat numărul acelei instalaţii „BUK” care aparţine Forţelor armate ruse şi care a ajuns pe teritoriul Ucrainei, a comis o crimă, iar apoi a fost trimisă înapoi în Rusia. La nivel oficial totul este limpede: este vorba despre o crimă comisă de Rusia”.