Chişinăul pierde anual circa 500 milioane de lei din cauza corupţiei de la Primărie

FOTO cna.md

Experţii Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” susţin că din cauza lipsei de transparenţă în activitatea întreprinderilor municipale din Chişinău, a cadrului legal ambiguu şi a corupţiei, Capitala are pierderi anuale ce depăşesc suma de 500 milioane de lei. Principalele domenii cu cel mai înalt risc de corupţie şi care generează cele mai mari pierderi sunt gestiunea patrimoniului întreprinderilor municipale şi procesul de achiziţii.

Potrivit unui studiu publicat de Expert Grup, cele mai frecvente riscuri de corupţie ţin de gestiunea ineficientă a patrimoniului, fraudarea procesului de achiziţii, depăşirea atribuţiilor de serviciu, riscul traficului de influenţă, riscul luării/dării de mită, riscul nedeclarării conflictului de interese, clientelism politic.

Riscul deturnării de active (patrimoniu) este generat de coruptibilitatea cadrului normativ ce se referă la fondarea şi activitatea ÎM, decizii defectuoase ale fondatorilor cu referire la ÎM/SA în care APL deţin cotă-parte, control ineficient din partea fondatorilor, lipsa mecanismelor de implementare a Sistemului de Control Intern în cadrul entităţilor de drept privat. În 84,5% din întreprinderilor fondate de APL nu există reglementări cu privire la interdicţia utilizării în scopuri private a bunurilor întreprinderii, iar pentru 59,4% de întreprinderi fondate de APL consiliul de administrare nu a întreprins măsuri legale pentru asigurarea integrităţii şi folosirii eficiente a bunurilor întreprinderii. Astfel, imobile în valoare de 300 milioane MDL şi terenuri în valoare de 19 milioane de MDL nu erau înregistrate de către entităţile din mun.Chişinău la 1 ianuarie 2017. Potrivit Curţii de Conturi, aceste imobile şi terenuri riscă să fie înstrăinate, în condiţiile în care acestea sunt date în locaţiune/arendate în lipsa unui contract valabil. Rapoartele Curţii de Conturi spun că mai mult de 10% din patrimoniul dat în gestiune ÎM nu este înregistrat, altfel spus peste 3 miliarde de MDL de bunuri transmise îîn gestiune pot fi însrtăinate, sau utilizate în interes personal.

Riscul manipulării procedurilor de achiziţii, este generat de neaplicarea/aplicarea deficitară a cadrului normativ cu referire la achiziţii de bunuri, lucrări şi servicii, lipsa controlului/control ineficient din partea fondatorilor, lipsa de sancţiuni pentru încălcarea cadrului normativ departamental cu referire la achiziţii. Dacă luăm în calcul că doar valoarea totală a achiziţiilor făcute de ÎM din mun.Chişinău în 2017 depăşea 240 milioane MDL şi aceste achiziţii nu intră în sfera de influenţă a Legii privind achiziţiile publice, este cel puţin alarmant că în 87% de cazuri potrivit respondenţilor nu se creează nici măcar grupuri de lucru pe achiziţii şi doar 85% au un act administrativ care descrie cadrul în care au loc acestea.

Riscul depăşirii atribuţiilor/abuzului în serviciu a factorilor de decizii din cadrul întreprinderilor este generat de lipsa de control sau control ineficient extern din partea fondatorilor şi lipsa sancţionării managerilor de întreprinderi pentru încălcări constatate. Doar 3% din întreprinderile create de Consilliul Municipal Chişinău au consiliu de administrare.

Riscul manipulării intenţionate a rapoartelor financiare/riscul falsului în acte contabile, generat de aplicarea defectuoasă a cadrului normativ cu referire la administrarea bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale, la aspectul de evidenţă şi inventariere periodică a activelor, deficienţe ale controlului asigurat de fondator şi pe intern de manager.

Riscuri tipice de corupţie (riscul traficului de influenţă, riscul luării/dării de mită, riscul nedeclarării conflictului de interese, clientelism politic), generate de relaţii inadecvate cu clienţii, lipsa de integritate profesională, aplicarea defectuoasă a procedurilor anticorupţie. Una din soluţiile care ar putea duce la evitarea riscurilor de corupţie enumerate mai sus ţine de respectarea regimului juridic al conflictului de interese. Managerii de conducere ai întreprinderilor sunt subiecţi ai declarării conflictelor de interese prin Legea 133/2016 privind declararea averilor şi intereselor personale. Cu toate acestea, 78% din manageri nu au aprobat o politică de identificare şi tratare a conflictului de interese în cadrul întreprinderii, ceea ce permite înregistrarea cazurilor frecvente de încălcare a regimului conflictelor de interese. Şi dacă managerii declară acest risc ca fiind cel mai uşor de înlăturat, în realitate se menţionează existenţa a multiplelor asemenea cazuri care fie nu au fost soluţionate până la sesizarea către Autoritatea Naţională de Integritate, fie au rămas neconstatate de respectiva autoritate.