Cât de pregătită este Moldova să primească refugiaţi din Ucraina

Cei care nu se simt în siguranţă în Ucraina pot cere azil într-o altă ţară

România, Ungaria şi Polonia s-au declarat deja gata să preia refugiaţi şi răniţi din ţara vecină, cuprinsă de lupte stradale. Republica Moldova nu a primit, deocamdată, astfel de solicitări.

 În virtutatea angajamentelor sale internaţionale, Republica Moldova este obligată să-i primească pe oamenii care nu se simt în siguranţă în ţărilor lor de origine. „În cazul persoanelor care vor căuta protecţie din cauza evenimentelor din Ucraina, Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) va conta pe toate ţările semnatare ale Convenţiei ONU privind statutul refugiaţilor, din 1951, să-şi păstreze hotarele deschise şi să respecte principiul de non-refoulement (n.r. nereturnare) a solicitanţilor de azil acolo unde ei au o temere bine întemeiată că vor fi persecutaţi sau unde viaţa şi integritatea lor personală sunt în pericol“, a declarat pentru „Adevărul“ Oldrich Andrysek, reprezentantul regional al UNHCR pentru Belarus, Moldova şi Ucraina.

Doar 250 de locuri în centrul de găzduire

Autorităţile de la Chişinău susţin că nu au primit încă astfel de solicitări din partea cetăţenilor ucraineni. „La acest moment, nu avem semnale că ne vom confrunta cu un val de refugiaţi şi nu vedem să apară de azi pe mâine. Republica Moldova are o anumită capacitate de a asimila migranţi, care este, de altfel, în creştere. Trebuie să luăm, însă, în considerare că ţara noastră este doar una dintre vecinele Ucrainei“, spune ministrul de Interne, Dorin Recean.

Centrul de cazare a solicitanţilor de azil, din Chişinău, poate găzdui cel mult 250 de persoane. „Nu ne limităm doar la numărul de locuri în clădirile instituţionale. Avem o diversitate de mecanisme care ne permit să ne acomodăm şi să primim mai multă lume“, dă asigurări oficialul.

„Suntem întotdeauna pregătiţi, în măsura capacităţilor ţării noastre. Este prematur, totuşi, să discutăm această posibilitate. Încă nu ştim cum va evolua conflictul respectiv, dacă va fi un val de refugiaţi şi dacă va veni în Moldova sau spre ţările Uniunii Europene. Eu rămân optimistă şi sper că situaţia din ţara vecină se va rezolva pe cale paşnică“, afirmă şi Olga Poalelungi, şefa Biroului pentru Migraţie şi Azil.

Pericol pentru siguranţa naţională 

Experţii nu exclud, însă, acest scenariu. „Având în vedere că Republica Moldova se mărgineşte cu regiunile Odesa şi Vinniţa este de aşteptat ca, în cazul în care ostilităţile se vor extinde şi acolo, să fim nevoiţi să primim nişte persoane. Nu cred că vor fi în număr mare, pentru că cei mai mulţi se vor orienta spre ţările europene, în primul rând spre Polonia, Slovacia şi, poate, Ungaria. În cazul României, nu trebuie să uităm că în regiunea Cernăuţi locuiesc peste 200.000 de etnici români“, comentează politologul Dan Nicu.

Specialistul susţine că autorităţile de la Chişinău ar trebui să convoace cât mai curând Consiliul Suprem de Securitate pentru a adopta o poziţie la nivel înalt faţă de evenimentele din Ucraina şi pentru a-şi pregăti o strategie pentru asigurarea securităţii statului. Asta în condiţiile în care cea mai mare parte a frontierei noastre este anume cu Ucraina şi avem un segment de graniţă necontrolat, în regiunea transnistreană. 

„Dacă Rusia va demara nişte acţiuni concrete de intervenţie, Transnistria ar putea fi utilizată pentru a influenţa situaţia din Ucraina. Practic, Ucraina ar putea fi încolţită de Rusia în următoarele zile prin Transnistria şi Crimeea, unde există armată rusă“, atenţionează Dan Nicu.

Potrivit lui, o astfel de evoluţie este, totuşi, puţin probabilă deoarece Republica Moldova beneficiază de sprijinul partenerilor occidentali şi o asemenea acţiune ar putea pune în dificultate negocierile între Rusia şi UE, anunţate de cancelarul Angela Merkel.