Aproape 50% din numărul caselor de cultură din Republica Moldova necesită reparaţii capitale

Din cele 1.232 de case de cultură din localităţile moldoveneşti, aproximativ 500 necesită reparaţii capitală. Dintre acestea, 61 de edificii sunt avariate, iar celelalte sunt în stare tehnică satisfăcătoare pentru desfăşurarea unor activităţi de ordin cultural.

Ministerul Culturii, în colaborare cu administraţia publică locală, creează un registru naţional al caselor de cultură. Autorităţile, prin Programul de descentralizare în sectorul cultural, îşi propun reorganizarea infrastructurii serviciilor culturale şi a administrării culturii prin transformarea caselor de cultură în centre comunitare multifuncţionale, relevă IPN.

Problema nefuncţionalităţii caselor de cultură şi a dezinteresului faţă de aceste instituţii a fost şi este prezent în toate ţările post-sovietice, notează responsabilii de la minister. Studiile de bune practici din ţări precum Estonia, Bulgaria, Polonia au arătat faptul că spaţiul caselor de cultură poate fi remodelat astfel încât să asigure populaţia cu servicii culturale şi sociale. Ministerul Culturii susţine că ideea în sine nu este nouă pentru Moldova. Problema caselor de cultură şi modalităţile de reorganizare a acestora a fost lansată şi anterior, dar din cauza lipsei resurselor financiare şi a personalului necalificat, nemotivat din punct de vedere financiar, ideile de proiect nu au putut fi aplicate.

În Strategia de descentralizare promovată de minister se pune accentul pe ideea păstrării funcţiei culturale a casei de cultură, chiar dacă aceasta poate fi transformată în centre comunitare multifuncţionale. În condiţiile descentralizării apare totuşi riscul lichidării mai multor case de cultură, ca urmare a stării avariate a acestora şi resurselor financiare limitate alocate de către autorităţile publice locale pentru întreţinerea lor.

Pentru asigurarea continuităţii implementării politicilor culturale în localităţile care nu au sau nu vor avea case de cultură, ministerul va elabora standardul ocupaţional pentru profesia de „referent cultural”. Referentul cultural va avea ca responsabilităţi planificarea vieţii culturale în localitate, organizarea şi desfăşurarea evenimentelor culturale, iniţierea de proiecte şi coordonarea acestora. Specializarea în cazul acestei profesii se va realiza în cadrul Centrului de Formare Continuă în domeniul Culturii şi Patrimoniului de pe lângă Ministerul Culturii.

Pe lângă casele de cultură,  în localităţile ţării activează şi ansamblurile folclorice, care sunt la balanţa autorităţilor publice locale. În răspunsul oferit IPN, ministerul notează că în multe din localităţi ansamblurile reprezintă instrumentul principal de culturalizare a populaţiei, de promovare a tradiţiilor şi patrimoniului cultural istoric, mai ales în rândul populaţiei tinere. Riscul lichidării acestor ansambluri este real şi poate avea consecinţe negative asupra vieţii social-culturale populaţiei. Din aceste considerente, ministerul insistă asupra susţinerii financiare a acestora de către autorităţile locale şi în continuare.

Statisticile arată că aproximativ 40% din numărul total al salariaţilor din domeniul culturii sunt concentraţi în mediul rural, iar proporţia celor cu studii superioare nu reprezintă nici 1/3. Unul din obiectivele de activitate ale Ministerului Culturii vizează implementarea unui regulament al managementului de performanţă în instituţiile culturale. Acesta ar asigura calitate şi competitivitate printre angajaţii din domeniul culturii, şi respectiv a instituţiilor culturale.